Povestea primei Dacii electrice, inventată în anii '70. Americanii au fost fascinaţi: NASA a luat-o în teste, Jimmy Carter a luat-o în coloana oficială

Oficial, prima Dacie electrică a fost lansată în urmă cu doi ani: modelul Spring, prezentat în 2021. Neoficial, prima Dacie electrică a fost inventată în anii '70, pe modelul Dacia 1300.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Potrivit wall-street.ro, povestea primei Dacii electrice lansată în urmă cu 50 de ani este una cu adevărat fabuloasă. Maşina a fost luată în teste de NASA pentru a vedea "ce poate", iar Jimmy Carter a inclus-o în coloana sa oficială la parada de inaugurare atunci când a fost ales preşedintele Statelor Unite ale Americii.

Cum arăta cartea tehnică a maşinii

Istoria Daciei electrice începe în România, în 1969 mai exact, atunci când fabrica de la Mioveni scotea pe piaţă modelul Dacia 1300. Era în fapt un Renault 12, legenda vremurilor spunând că spionii Securităţii au furat patentul de la fabrica Renault din Franţa şi l-au adus în România pentru construcţia maşinii. De altfel, Dacia 1300 şi Renault 12 au fost lansate, în paralel în România şi Franţa, în acelaşi timp. Peste 4 ani de la acest eveniment, Statele Unite ale Americii erau lovite de o criză fără precedent a petrolului. Contextul geo-politic de atunci a provocat această criză, astfel că inginerii americani s-au gândit la soluţii alternative de propulsie, cea mai la îndemână fiind motorul electric.

Motorul electric nu era o noutate pentru SUA, la începutul secolului XX existând deja maşini care foloseau acest gen de propulsie. După 1910 însă s-a renunţat la această idee considerându-se că nu este neapărat una de viitor şi s-a revenit la motoarele clasice, pe combustibil. Astfel, atât inovaţia, cât şi producţia în materie de baterii electrice a bătut pasul pe loc sau chiar a fost abandonată complet. O dată cu criza petrolului s-a revenit rapid la maşinile "eco", aşa cum le numim azi. Pentru că cererea era uriaşă, au apărut şi o grămadă de firme care se ocupau de transformarea maşinilor normale în maşini electrice. Una dintre aceste firme a fost Electric Vehicle Associates, pe scurt EVA, o firmă înfiinţată rapid, mai exact în 1974.

Acum, trebuie spus că Dacia exporta maşini la acea vreme sub alt nume. Aşa cum se întâmplă şi în zilele noastre, de fapt. Aşadar, pentru piaţa din Marea Britanie Dacia 1300 purta numele de "Danem", iar piaţa americană o cunoştea drept "Metro". Ca fapt divers, ARO 10 era exportat în Marea Britanie drept... "Dacia Duster". Revenind la Dacia 1300, EVA a preluat modelul "Metro" şi l-a transformat în unul eminamente electric. Cartea tehnică a noii maşini nu era deloc una spectaculoasă dacă ne raportăm la vehiculele electrice de azi. Metro cântărea 1,4 tone, cu tot cu bateriile de plumb din portabagaj, avea o viteză optimă de rulare de 40 km/h şi o autonomie de 93 de kilometri. Dacă şoferul ar fi vrut să meargă, spre exemplu, cu 55 km/h, atunci bateriile îl ţineau doar 55 de kilometri. Viteza maximă ce putea fi atinsă era de 90km/h, iar accelaraţia de la 0 la 72 km/h dura 27 de secunde.

Inginerii EVA spuneau că motorul de 10 Kw ar fi rezistat aproximativ 45.000 de kilometri înainte de a fi schimbat total. Încărcarea completă a maşinii dura o noapte întreagă la o priză de 100w şi doar 6 ore la o priză de 220w. În plus, clienţii erau sfătuiţi să pună mereu apă la baterii pentru a le menţine la parametrii optimi de funcţionare. EVA Metro avea un preţ de pornire de 9.500 de dolari în anii '70. La cursul de astăzi, maşina ar costa undeva în jurul a 55.000 de dolari. Şi comparaţia între o Dacie 1300 normală şi una electrică era una considerabilă: modelul electric costa de două ori mai mult decât Dacia pe benzină.

NASA "a chemat-o" în teste

Chiar şi cu aceste "specificaţii" modeste, Metro era o minune a tehnicii pentru acea perioadă. Atât de fascinaţi au fost americanii de maşină, încât inginerii de la NASA au luat-o în teste. De două ori. Mai întâi în 1975, apoi în 1976, când Agenţia Spaţială Americană a testat mai multe vehicule electrice, nu doar EVA Metro. NASA a testat-o atât din punct de vedere al capacităţii motorului, cât şi din punct de vedere al siguranţei, efectuând şi un crash-test la o viteză de 48 km/h. Date complete şi exacte despre aceste teste nu au fost făcute publice niciodată.

Nu doar inginerii au fost cuceriţi de Dacia 1300/EVA Metro, ci şi preşedinţii americani. În 1977, la parada de inaugurare, Jimmy Carter a inclus maşina în coloana sa oficială astfel că o întreagă ţară a putut-o urmări. Potrivit wall-street.ro, în prezent mai există doar două Dacii electrice ale anilor '70. Una se află la Manitoba Electrical Museum, în Canada, iar cealaltă a fost recondiționată de brașoveanul Eduard Palaghiță.