Povestea românului care a făcut o afacere din fabricarea ţăsturilor. Cuptoarele tradiţionale dau pâinii un gust unic, spune el
Pe vremea bunicilor, mai ales în zona Olteniei, ţăstul nu lipsea din vreo gospodărie. Cuptorul de lut, în formă de clopot, sub care se poate găti orice, de la pâine până la friptură, a fost înlocuit în timp de variantele moderne. În judeţul Dolj, însă, tradiţia merge mai departe datorită unui anteprenor, care fabrică aceste cuptoare şi acum.
De Redactia Observator la 25.09.2023, 08:26
În comuna Rast, din judeţul Dolj, tradiţia gătitului la ţăst se predă din generaţie în generaţie. De la diferite tipuri de felul doi şi până la pâine, de toate se pot găti în acest cuptor.
Pâinea la ţăst, o tradiţie din moşi-strămoşi
Mihaela Ciută: Aici o să frământăm pâinea pentru copt la ţăst. Nu adăugăm nimic, decât făină, drojdie, apă şi sare. Nicio pâine, gata frământată, nu se lasă neînchinată Domnului.
Pâinea încununează munca, spun localnicii. Iar cea mai bună este cea aburindă, abia scoasă de sub ţăst. Doamna Mihaela a împărtăşit cu noi secretul celei mai bune pâini.
- Două microbuze distruse, după ce au fost acroşate şi târâte câţiva metri de un TIR pe contrasens, în...
- Șeful mafiei siciliene, Matteo Denaro, a murit la 61 de ani. Povestea interlopului care a ordonat crime din umbră,...
- "Au băgat rechini aici. Ute cât e apa!" Prăpăd în Craiova după codul roșu de furtuni. Orașul a fost măturat...
Mihaela Ciută: Şi acum, secretul pâinii în ţăstă. Mânjită cu plătăgean, cum zice olteanul. Fala olteanului: pâinea în ţăst, mânjită cu plătăgean şi împunsă cu furculiţa.
Românul care şi-a clădit o afacere din fabricarea ţăsturilor
Constantin Sfîrlează avea doar 10 ani când a văzut cum se fac ţestele, iar 36 de ani mai târziu, a decis să le chiar producă el.
Sfîrlează Constantin: Ideea de a reveni la tradiţie mi-a venit datorită nostalgiei faţă de ţăst şi pâinea la ţăst. Este un gust inconfundabil şi o pâine foarte bună. Am clienţi din toată ţara. Procesul creării cuptorului de lut nu este unul greu, însă presupune multă răbdare. Pentru acesta este nevoie de pământ argilos, pleavă, păr de capră sau câlţi şi apă. Acum, încorporăm câlţul, care este foarte important pentru a face ţăstul foarte rezistent.
Pe muşuroiul de pământ se toarnă conţinutul, apoi se modelează, se udă cu apă şi se lasă la uscat pentru 10 zile.
Preţul unui ţăst diferă în funcţie de mărime. Cele mici costă 250 de lei, iar cele mai mari, 350 de lei.
