Marea unire a românilor, în jurul plăcintelor. Reţete din fiecare zonă a ţării se întrec la cel mai gustos festival

Marea unire a plăcintelor a adunat în Capitală bucătari iscusiţi din toate colţurile ţării. S-au întrecut în reţete tradiţionale, aduse din Ardeal, Moldova sau Dobrogea. Dulci sau sărate, în toate formele sau mărimile, plăcintele calde au făcut deliciul publicului.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Marea unire a plăcintelor a adunat în Capitală bucătari iscusiţi din toate colţurile ţării. S-au întrecut în reţete tradiţionale, aduse din Ardeal, Moldova sau Dobrogea. Dulci sau sărate, în toate formele sau mărimile, plăcintele calde au făcut deliciul publicului.

Boiereşti, dobrogene, cu dovleac sau cu mere - plăcinte din toate zonele ţării ne fac cu ochiul de pe tarabele din  Parcul Naţional din Capitală. Ademeniţi de miros, facem primul popas... la masa maramureşenilor.

Cu puţin curaj, învăţăm şi noi să întindem aluatul.

În bucătăria ardelenească, gospodinele pregătesc aluatul şi fac plăcinte în costum tradiţional.

Moldova este cel mai bine reprezentată. Printr-un şir lung de 100 de metri de plăcinte ca în poveşti - un simbol al centenarului. 

Sute de poale-n brâu au alcătuit cel mai lung şir al plăcintelor.

Din inima Dobrogei, constănţenii au adus reţete cu influenţe turceşti. 

Reţetele tradiţionale au succesul garantat. Mai ales când sunt preparate cu ingrediente sută la sută naturale. 

Şi cei mai tineri au participat la marea unire a plăcintelor. Anamaria a învăţat de la mama ei tainele bucătăriei. Acum ştie să facă şi gomboţi cu prune. 

În vreme ce plăcintele sunt savurate pe îndelete, la câţiva paşi pâinea tradiţională prinde culoare. Două ore trebuie să stea pe vatră.  Dispare apoi în câteva clipe. 

Până mâine, vă puteţi potoli pofta la Festivalul plăcintelor, din Parcul Naţional.