Tradiții româneşti în ziua de Dragobete
Conform vechii zicale, „Azi e Dragobetele, se sărută fetele"! În fiecare an, pe 24 februarie, românii de pretutindeni sărbătoresc Dragobetele, zeul tinereţii.
De Redactia Observator la 24.02.2018, 11:09
Conform vechii zicale, „Azi e Dragobetele, se sărută fetele"! În fiecare an, pe 24 februarie, românii de pretutindeni sărbătoresc Dragobetele, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii în mitologia românească. Tradiţiile însă nu mai sunt păstrate ca pe vremea bunicilor. Pe la sate însă, oamenii îşi amintesc cu drag ce se întâmpla de Ziua Iubirii.
Anişoara Oprea, din satul Hodac, judeţul Mureş, îşi aminteşte cu drag de vremurile în care comunitatea toată sărbătorea ziua de 24 februarie. A şi scris o poezie specială pentru Dragobete.
"Reprezintă o sărbătoare a dragostei când băieţii îşi caută perechile, fetele la fel", spune Anişoara.
Conform unor legende populare, Dragobetele este chiar fiul babei Dochia, un tânăr chipeş şi iubăreţ care obişnuia să seducă toate femeile care îi ieşeau în cale.
"În Transilvania sunt pomenite in secolul 19 tradiţii la români legate de pasari, adica se obisnuia sa se arunce firimituri la pasari in credinta ca nu vor manca recoltele. În aceasta zi nu se umbla cu boabe, nu se dadeau boabe pasarilor, nu se ducea la macina si nu se taiau pasari", explică Laura Pop, de la Muzeul Etnografic Mureş.
Tot în boabe se afla dacă doi tineri vor fi împreună tot anul. În unele regiuni din ţară, în ajun exista acelaşi obicei ca în noaptea de Bobotează: tinerele îşi puneau sub pernă busuioc sfinţit, sperând că Dragobetele le va ajuta să-şi găsească jumătatea.
"Tinerii faceau astfel un fel de logodna simbolica, ca sa fie tot anul impreuna. Este considerata si inceput de primavara in multe parti ale ţării", spune Laura Pop.
Ziua în care românii sărbătoresc Dragobetele coincide cu sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul.
