Analist, despre sondajul din România în care Iohannis are încredere 8%, iar Putin 12%: "Extrem de grav"
Presa internaţională a reacţionat rapid după demisia lui Klaus Iohannis. Reuters titrează că Iohannis parăseşte Palatul Cotroceni din cauza extremei drepte, care a atras voturi din partea pro-europenilor pentru a-l trimite acasă pe preşedinte.
De Marius Pancu la 11.02.2025, 15:22
Jurnaliştii de la Reuters nu au ezitat să-l catalogheze pe Klaus Iohannis drept un personaj extrem de nepopular. Associated Press vede tot presiunea populistă drept principal resort al demisiei preşedintelui şi aminteşte că Iohannis a recurs la acest gest dupa victoria neaşteptată a lui Călin Georgescu, urmată de acuzaţiile de interferenţă rusească şi nereguli electorale.
Şi presa rusă a consemnat demisia lui Klaus Iohannis, care - la fel ca Reuters - a ajuns la concluzia că a demisionat ca să evite suspendarea. Interfax a evidenţiat pretinsa grijă pentru ţară a preşedintelui demisionar, în timp ce agenţia Tass a pus accent pe faptul că un referendum pentru demiterea ar fi scindat societatea românească.
În mod surprinzător, demisia lui Klaus Iohannis a fost tratată în regim de Breaking News de agenţia chineză oficială de presă. Aceasta a publicat anunţul preşedintelui demisionar în regim de maximă urgenţă, inclusiv în fluxul său de limbă engleză. Informaţia a fost preluată ca atare, ulterior, de publicaţiile din Asia.
Agence France Press titrează că într-o Românie în clocot, preşedintele se retrage pentru a mai calma apele, în timp ce presa germană îl numeşte pe Iohannis nepopular şi aminteşte de haosul instituţional din ţară. BBC evidenţiază de asemenea climatul de presiune care a dus la demisie, iar Politico scrie că astfel e evitat spectacolul unui referendum.
Noi am analizat întreaga situaţie alături de Costin Ciobanu, analist politic. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:
- Cum reverberează acest gest al lui Klaus Iohannis pentru partenerii internaţionali care deja erau familiarizaţi cu ceea ce s-a întâmplat în România şi se uitau cu mare atenţie la climatul politic de aici?
- Aş spune că, chiar dacă acest lucrur este foarte important pentru noi, este practic o premieră aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră. Până la urmă, ceea ce se întâmplă astăzi este o continuare a deciziei Curţii Constituţionale din 6 decembrie şi cred că partenerii externi sunt în primul rând interesaţi de ceea ce s-a întâmplat în alagerile prezidenţiale, de felul în care alegerle prezidenţiale au fost anulate, interferenţele externe. Vedem iniţiative şi la nivel european în ceea ce priveşte investigarea acestor lucruri. Că un preşedinte îşi dă demisia, oricât de semnficativ ar putea să fie acest lucru. Până la urmă contează mai puţin având în vedere că o să fie alegeri prezidenţiale organizate. Însă într-adevăr aţi văzut şi titlurile din presa internaţională. Se pune sub semnul întrebării această poziţionare a României ca un aliat de încredere într-o regiune în care în ultimii ani au fost tot felul de depoziţii nu foarte corecte sau coerente la nivelul instituţiilor internaţionale. Pare că preşedintele plecând din această funcţie ar pune sub semnul întrebării această poziţionare a României. Cred că totuşi nu trebuie să ducem lucrurile atât de departe, însă cred că este nevoie de mult mai multă claritate, aşa cum s-a cerut şi până acum în ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, pentru că acest lucru este de interes şi pentru partenerii externi.
- Spuneţi că este o continuare a deciziei Curţii Constituţionale, demisia preşedintelui Klaus Iohannis. Pe de altă parte, Curtea Constituţională a decretat că poate să îşi continue mandatul fiind o situaţie de extemă urgenţă, ceea ce s-a întâmplat cu alegerile din ţara noastră. De ce sunt politicienii etern surprinşi de posibilele consecinţe ale gesturilor lor? Pentru că refuza acum o lună Klaus Iohannis să îşi prelungească mandatul cu acelaşi preşedinte interimar, Ilie Bolojan. De ce nu a făcut-o atunci? Şi evitam toată această revendicare ulterioară a polului izolaţionist ca o victorie.
- Cred că marea diferenţă între cele două situaţii aşa cum bine scoateţi în evidenţă este faptul că preşedintele ar fi plecat în propriii săi termeni. Ceea ce am văzut a fost mai curând o ieşire repezită din scenă a preşedintelui. S-a văzut şi în această anunţare a conferinţei de presă, în felul în care s-a poziţionat. Îl ştim pe preşedintele Iohannis, nu este un mare vorbitor, dar în acest discurs şi-a anunţat demisia, a prezentat situaţia şi nimic mai mult. Acum a părut o demisie forţată. Atunci, dacă pleca după momentul în care a desemnat un candidat de prim-ministru am fi avut lucrurile aşezate din punct de vedere democratic, n-ar fi părut această victorie a suveraniştilor. Pentru că acesta este marele pericol. Ca ceea ce s-a întâmplat astăzi să pară o fisurare a frontului democratic din Parlamentul României. Până la urmă, în Parlamentul României avem o majoritate consisetentă pro-democratică de 66%. Dar dacă te uiţi după reacţiile, după ziua de astăzi, pare că avem o majoriate suveranistă în Parlamentul României, că Guvernarea s-a temut de un eventual vot pentru suspendare.
Trebuie să fim oneşti, dacă s-ar fi ajus la un vot pentru suspendare, teoretic, nu ar fi trebuit să se pună sub semnul întrebării la niciun moment că preşedintele ar putea să fie suspendat. Probabil această decizie a preşedintelui ţine de un anumit calcul, că liderii politici ai principalelor partide nu au putut să îi dea asigurări preşedintelui că acest front democratic va ţine. Şi acest lucru e consecinţa popularităţii preşedintelui. Aici nu vorbim despre legitimitate constituţională, pentru că acest lucru a fost deja stabilit. Însă a ieşit un sondaj de opinie publică al IRES şi e un lucru care trebuie să ridice foarte mari semne de întrebare. Încrederea în preşedinte în acel sondaj este de 8%. Este testat în acelaşi sondaj şi Vladimir Putin, care are 12% în România. Este extrem de grav pentru cineva care a fost ales cu 6,5 milioane de voturi, peste 66% dintre voturile expirmate în 2019. Problema este ce se întâmplă de acum înainte, după acest episod ieşit din comun, dar mai puţin semnificativ în raport cu ceea ce urmează pentru România.
- Spuneţi că este un simplu calcul pe care şi l-a făcut Klaus Iohannis. De aici vreau să înţeleg. E un calcul egoist? E gestul acesta al demisiei, unul benefic pentru parcursul pro european al României, sau dimpotrivă, unul malign?
- Cred că nu putem să facem predicţii în acest moment. Avem două planuri de discuţie. Un plan este cel al opiniei publice şi opinia publică poate să meargă în două direcţii. Prima direcţie este aceea în care, după un moment de mare tensiune, aşa cum s-a văzut în alegerile parlamentare, prezidenţiale, există o oportunitate de detensionare a situaţiei în care acest front suveranist îşi pierde din amplitudinea electorală pe care a dobândit-o. Acesta este un scenariu pozitiv. Şi există cel de-al doilea scenariu asupra căruia insistă foarte multă lume. Este acela în care aceasta este o primă victorie, acesta este un prim cap care cade şi atunci o să existe din ce în ce mai multă presiune asupra Guvernului, de exemplu. Pentru că deja se vorbeşte despre ce se întâmplă cu premierul Ciolacu. Aţi văzut celebra poză în care avem trei oameni, domnul Ciucă, care şi-a dat demisia, domnul Iohannis şi mai rămâne domnul Ciolacu. Acesta este planul opiniei publice. Şi mai este un plan, al felului în care reacţonează elitele noastre politice şi elitele noastre democratice. Ar fi un foarte mare pericol ca acest semnal să însemne o invitaţie pentru a prelua mesajele, felul de a se comporta al celor din această zonă suveranistă, radicală de dreapta.
- Nu o fac deja toţi candidaţii la preşedenţie, de la domhul Crin Antonescu la domnul Nicuşor Dan, nu toţi preiau mesaje la limita suveranismului? Nu vi se pare că toţi preiau această retorică suveranistă în încercarea de a lua voturi din zona respectivă? Cât de riscant e să faci asta? Şi cât de mult legitimează asta extrema dreaptă?
- Cred că acesta este marele pericol! Normalizezi extrema dreaptă. Nici nu trebuie să câştige alegerie pentru a-şi impune viziunea, felul de a se comporta şi politicile publice. E ceea ce s-a întâmplat în vestul Europei, vedeţi politica faţă de imigraţie. În general, oamenii preferă originalul copiei. Dacă o să avem tot felul de copii ale lui Călin Georgescu, nici nu mai contează care este rezultatul alegerilor. Contează diferenţa şi dacă o să existe o ofertă alternativă din partea forţelor politice pro-democratice, pro-europene şi un mesaj alternativ. Forţele populiste sunt foarte bune în a pune diagnostice, în a arăta probleme care există în societate. Au foarte mari probleme atunci când vine vorba de soluţii. Evident, să vină cu soluţii nu e niciodată uşor. Mai ales într-un moment şi într-o ţară ca România în care neîncrederea este la cote extrem de ridicate. Însă trebuie încercat şi aceasta este problema şi provocarea pentru candidaţii care vor să vină cu un mesaj alternativ.
