Când ar putea folosi Putin armele nucleare. Expert, despre decizia SUA de a permite Ucrainei să lovească în interiorul Rusiei cu rachetele balistice
Decizia preşedintelui Joe Biden de a permite Ucrainei să folosească rachetele balistice cu rază mică de acţiune pentru a lovi în interiorul Rusiei i-a divizat pe liderii Uniunii Europene. Ungaria şi Slovacia au criticat hotărârea liderului de la Casa Albă, în timp ce Italia a refuzat să recurgă la un gest similar, iar noi am analizat întreaga situaţie cu profesorul universitar Teodor Moga, specialist în politica externă a Uniunii Europene.
De Marius Pancu la 19.11.2024, 14:15- Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Dezbaterile Observator încep astăzi la Antena 1, ora 19:30, cu un invitat surpriză: Nicuşor Dan
- ANM anunță ninsori în București, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Vreme rece în Capitală, în următoarele zile
Nici Germania nu şi-a schimbat poziţia faţă de trimiterea rachetelor Taurus, în schimb îi va dota pe ucraineni cu drone mini-Taurus. Turcia a venit cu o altă viziune: îngheţarea conflictului din Ucraina în actualul stadiu şi amânarea cu un deceniu a discuţiilor cu privire la aderarea acestei ţări la NATO. Pentru moment este neclar dacă Volodimir Zelenski a primit permisiunea de a lovi exclusiv în regiunea Kursk sau mult mai în adâncime.
Cert este că după ce informaţia a făcut înconjurul planetei - preşedintele nord-coreean ia în calcul să-i trimită lui Vladimir Putin o sută de mii de soldaţi care să-l ajute pe front. China, în schimb, solicită un armistiţiu rapid şi o soluţie politică eficientă.
Cum va influenţa această decizia soarta războiului din Ucraina - am discutat cu Teodor Moga, profesor universitar, specialist în politica externă a Uniunii Europene.
Iată câteva dintre cele mai importante declaraţii făcute de Teodor Moga
- EXCLUSIV. Directorul INSCOP: 50% din votanţii Dianei Şoşoacă s-au mutat la George Simion, după eliminarea ei de...
- Corneliu Bjola, despre cel de-al treilea conflict care ar putea izbucni: SUA ar fi obligate să intervină, iar Rusia...
- De ce au votat raioane din R. Moldova anti-UE, deşi au primit bani şi asistenţă europeană
- Diferenţa pe care o poate face acest sistem e aceea că cu acest sistem ucrainenii pot lovi ţinte din interiorul Federaţiei Ruse, din ce am înţeles raza de acţiune a acestui sistem ar fi undeva la 300 de km, de 180 de mile. Aşadar, bazele militare de unde ruşii lansează rachete în Ucraina, aşa cum am văzut în zilele anterioare, pot fi lovite de către ucraineni. Aşa că, nu mai lovim săgeţile, ci lovim marcajul. Cam asta ar fi logica după care se bazează această decizie. Decizie, după cum ştiţi, luată târziu, cu greu, de administraţia Biden, deşi Zelenski şi apropiaţii săi solicitau de mult. Cred că este inclusă şi în acel-numit plan al victoriei pe care Zelenski l-a prezentat Occidentului.
- Cumva se repetă acelaşi scenariu, o decizie luată cu întârziere, aşa cum au fost şi deciziile anterioare, cu trimiterea de tancuri, cu trimiterea de F 16 Ucrainei. Finalmente acest lucru se produce şi va face parte din moştenirea administraţiei Biden, dar pe lângă această descriere oarecum plastică, cred că este şi o metodă prin care administraţia Biden vrea să menţină viitoarea administraţie Trump, să o blocheze măcar pentru o perioadă scurtă în această decizie de a oferi un sistem avansat de lansare de rachete Ucrainei. Asta până când, nu ştiu, administraţia Trump va decide să întrerupă, ceea ce nu va fi prea curând.
- Toate aceste mişcări trebuie văzute în perspectiva negocierilor care foarte probabil vor avea loc odată ce Donald Trump va fi învestit în funcţie din 20 ianuarie 2025. Fiecare dintre părţi încearcă să-şi consolideze poziţia în viitoarele negocieri. După cum bine ştim, Ucraina a avut şi are o poziţie precară pe câmpul de bătălie. Ruşii au avansat, nu mult, da suficient, mai ales din vară. Prin acest sistem ar putea distruge linia a doua în profunzime.
- Aşadar, trebuie să vedem acest joc şi aceste luni până la învestirea noii admistraţii Trump ca o bătălie în care ambele părţi încearcă să îşi consolideze poziţia în negocierile ce foarte probabil vor avea loc în 2025.
- Escaladarea până la arme nucleare ar putea avea loc în situaţia în care Rusia ar pierde teren , ceea ce nu se întâmplă acum. De fiecare dată când Rusia se simţea vulnerabilă a simţit această retorică agresivă. Există, sigur, şi acest scenariu, dar este un scenariu foarte dificil de realizat pentru că armele nucleare nu sunt o joacă şi bineînţeles pot declanşa reacţii similare din partea celorlalţi actori, state internaţionale care nu numai că ar condamna, dar s-ar deschide o cutie a Pandorei foarte periculoasă.
- Trebuie să fim oneşti, escaladarea Rusiei a existat de fiecare dată când aceste linii roşii pe care Putin le-a trasat. Trebuie să ne amintim faptul că ruşii lovesc cu brutalitate infrastructura civilă, energetică a Ucrainei, după care sunt o sumedenie de acţiuni de sabotaj. Am auzit de curând şi probabil că se va confirma în zilele următoare şi anume faptul că, infrastructura de comunicaţie din Marea Baltică, cablurile de internet ar putea fi, dacă nu au fost deja, sabotate.
- Deci, escaladarea aceasta se produce, iar Rusia tot timpul a pus piciorul pe acceleraţie şi în situaţii anterioare. Ne putem aştepta ca în aceste două luni escaladarea să crească, dacă pot spune astfel. Bine, nu cred că există această perspectivă sumbră a folosirii armelor nucleare, cel puţin nu până la învestirea administraţiei Trump.