Video Cât de afectată va fi Europa de războiul comercial declanşat de Trump: Dacă UE răspunde cu aceeaşi monedă va fi mult mai dăunător

Donald Trump nu a ratat ocazia să menționeze și prețul ouălor, despre care susține că s-a înjumătățit. Totuși, președintele american a recunoscut că Statele Unite stau foarte prost în ceea ce privește producția de medicamente, oferind acest sector drept exemplu de punct slab al economiei.

Uniunea Europeană dă asigurări Statelor Unite că va răspunde cu o serie de contramăsuri până la finalul lunii aprilie. Și Marea Britanie se pregătește să riposteze, în timp ce Beijingul a interzis deja companiilor chineze să investească în America. Deși România nu are relații comerciale semnificative cu Statele Unite, vom resimți, la rândul nostru, efectele acestor tarife, prin impactul asupra Germaniei — principalul nostru partener comercial — care produce o serie de componente auto în țara noastră, dar și asupra Franței, în același sector.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Vezi și

Am analizat întreaga situaţie alături de Christian Năsulea, profesor de economie mondială

Marius Pancu: 20% pentru Europa, avem această cifră. Cum va ricoşa în ţările europene? 

Christian Năsulea: Trebuie să spun pentru început că lucrul care a şocat din nou colegii mei economişti a fost procentul acela de 39% pentru taxele vamale aplicate de către Uniunea Europeană pentru importurile din Statele Unite, care, e foarte important să spunem lucrul acesta, este foarte departe de adevăr. Media este undeva la 5%, conform unei baze de date, baze de date TARIC, unde pot să fie verificate aceste lucruri de oricine foarte uşor. Şi pentru majoritatea produselor vorbim de un 5%, de unde vine acest 39% e o întrebare cu care probabil vom rămâne.

Marius Pancu: Cifrele la Donald Trump sunt întotdeauna luate din statistici pe care numai domnia sa le cunoaşte, iar a face fact-checking cu Donald Trump este aproape imposibil pentru că exista aşa o pletoră de informaţii aruncate în vânt fără nici un fel de bază reală de asta nici nu cred că se mai oboseşte nimeni să asculte exact pe ce se bazează când îşi întemeiază statisticile. 

Christian Năsulea: Există un exces de flexibilitate, aceasta este situaţia cu care ne confruntăm. În momentul acesta, când vine vorba de aceşti 20% în plus pentru importurile din Uniunea Europeană. Impactul, după părerea va fi chiar mai mare decât estimările care au fost făcute de către universităţile americane, unde se vorbea despre câteva mii de dolari pe an ce urmează să fie suportate de către fiecare gospodarie din Statele Unite. Deci, din acest punct de vedere impactul imediat va fi foarte mare pentru cetăţenii americani şi având în vedere această aplicare a taxelor vamale pe toată linia, ne aşteptăm la consecinţe destul de serioase pentru economia euroapeană pentru că vor fi reajustate în mod semnificativ importurile de produse în anumite sectoare. Deci, nu mai vorbim doar de aluminiu şi de oţel şi de anumite sectoare specifice care vor avea pierderi, şi evident de industria auto, ci în acest moment ne putem aştepta să vedem o reaşezare a lanţurilor de distribuţie la nivel internaţional care să fie mai importantă decât speram până în acest moment. 

Marius Pancu: Ce ar putea să însemne consecinţe destul de serioase?

Christian Năsulea: Înseamnă că în cel mai bun caz într-o perioadă scurtă de timp foarte multe dintre produsele europene se vor orienta spre alte pieţe. Şi aici, din fericire, China, India, o serie de alte economii mari s-au arătat foarte interesate să deschidă negocieri pentru eliminarea taxelor vamale cu Uniunea Europeană în aşa fel încât să poată să profite de pe urma acestor acţiuni pe care le ia administraţia Trump în aşa fel încât să îşi consolideze propriile economii. Aceasta ar fi cumva vestea bună, însă vestea mai puţin bună este că sunt foarte multe sectoare în care companii europene care activează în domeniul producţiei de haine, producţiei de maşini, producţei de componente sau de tehnologie s-ar putea să vadă nişte ajustări ale nivelului activităţii economice ceea ce înseamnă pierdere de locuri de muncă, scăderea activităţi economice, lucruri de care cu siguranţă nu aveam nevoie într-o perioadă în care oricum economia la nivel mondial merge într-un echilibru foarte fragil între recesiune şi creştere economică. 

Marius Pancu: În timp mă gândesc acum, cât poate să reziste economia Uniunii Europene şi în special sectoarele de care vorbiţi dumneavoastră fără piaţa americană şi fără să facă ajustări? Cât poate să reziste SUA fără produsele din Uniunea Europeană sau din alte pieţe astfel încât să nu se ajungă la o penurie din aceea de care vom râde uitându-ne la imaginile filmate pe reţelele sociale în care supermarketurile sunt goale?

Christian Năsulea: Aici iarăşi e important să spunem foarte clar faptul că şi atunci când vine vorba de sancţiuni econimice care sunt cauzate de războaie şi invazii, produsele tot trec. Permeabilitatea frontierelor este foarte mare şi întotdeauana se găsesc antreprenori inventivi şi creativi care să găsească portiţe ocolitoare în aşa fel încât bunurile să treacă totuşi graniţele indiferent de interdicţiile care sunt aplicate sau de taxele vamale penalizatoare imaginate de politicieni. Nu cred că vom ajunge la această situaţie, dar cu siguranţă anumite produse care sunt foarte căutate pe piaţa din Statele Unite vor ajunge să coste mai mult decât taxele care au fost aplicate pentru acestea tocmai pentru că vor fi necesare astfel de soluţii creative care sunt şi costisitoare. Din punctul acesta de vedere nu vorbim despre o dispariţie a relaţiilor economice care există în acest moment sau de dispariţie a produselor de la raft cu totul. Vorbim doar de scumpiri, asta este realitatea. 

Marius Pancu: Am văzut-o în Marea Britanie la un moment dat după Brexit pentru o perioadă foarte scurtă de timp în care nu mai ajungeau acolo produsele. Acolo erau şi nişte viduri legislative care nu mai permiteau exportul. Vreau să ne uităm la ce exportăm către SUA. Am stabilit deja în precedanta noastră discuţie că nu suntem un mega partener economic, dar sunt câteva lucruri, cad în cealaltă categorie mai curând, acolo unde tarifele sunt şi mai mari, la oţel şi la fabricarea de maşini. Avem aşa, conform datelor INS din 2024, principalele exporturi ale României către SUA au fost semifabricate din fier şi otel - 194 milioane de euro, anvelope din cauciuc - 168 milioane de euro, tablouri şi panouri electrice - 160 milioane de euro, componente aviatice - 76 milioane de euro, aparate radar - 100 milioane de euro, ţevi din fier, oţel - 72 milioane de euro, cabluri -  45 milioane de euro, componente auto - 40 milioane de euro. Nu ştiu, e mult, e puţin? Explicaţi-mi dumneavoastră, cum se vor simţi în aceste sectoare tarifele?

Christian Năsulea: La nivelul economiei în ansamblu e foarte puţin, însă, pentru acele sectoare specifice, pentru companiile din aceste sectoare şi pentru angajaţii lor e foarte mult să avem o ajustare de 20% la preţurile cu care pot să fie vândute către companiile americane aceste produse. Mai curând, companiile respective vor trebui să se reorienteze având în vedere că în multe situaţii marja nu este suficient de mare ca să se pună măcar problema de a absorbi un astfel de cost suplimentar. Însă, situaţia este de fapt mai rea pentru că avem exporturi indirecte. Avem foarte multe exporturi care sunt făcute pentru că produse, componente fabricate în România intră în alcătuirea unor produse care sunt vândute ulterior de către companii franceze sau germane, cu care avem nişte legături foarte solide.

Companiile de la noi din ţară sunt integrate în lanţurile de producţie pentru aceşti giganţi, în special din industia auto. Şi aici, de fapt, din estimările pe care am reuşit să le facem în ultima vreme, vorbim deja despre câteva miliarde de euro în total, care vor fi afectate de aceste costuri suplimentare. Pentru industria de la noi din ţară care lucrează pentru aceşti giganţi europeni care mai departe exportă către Statele Unite lucrurile acestea reprezintă o veste foarte proastă, care ar putea să ducă la o reaşezare a activităţii economice de la noi pe termen scurt, care să fie mai mult decât semnificatvă. Aici vorbim despre potenţial nişte mii de locuri de muncă pierdute în perioada imediat următoare. 

Marius Pancu: Vorbeaţi de faptul că ne-am putea orienta către alte pieţe, noi ca Uniune Europeană, către China, către India. Sunt nişte alianţe improbabile. Relaţia comercială cu China fusese cumva blocată chiar la ordinele şi insistenţele lui Donald Trump în primul mandat, au fost luate acolo câteva măsuri de blocaj împotriva Chinei tocmai pentru a avantaja SUA, partenerul tradiţional al UE. Acum către ce alţi parteneri ar putea să meargă UE şi care ar fi limitele unui astfel de parteneriat cu China care are totuşi industria subvenţionată de stat şi are diferite alte practici mai puţin reglementate decât Uniunea Europeană?

Christian Năsulea: Practici neconforme cu legislaţia europeană pentru că aici este problema pe care o avem de fapt cu China noi, în Europa. Noi avem nişte reguli legate de modul în care se acordă subvenţiile şi ne aşteptăm ca toate companiile care vând produse pe piaţa europeană să respecte aceleaşi reguli pe care le respectă şi companiile de pe piaţa locală. Şi atunci, aici avem într-adevăr o problemă de incompatibilitate cu China, în special, care nu are aceleaşi efecte atunci când vine vorba de companii din India sau din America de Sud. Există, din fericire, cerere foarte solidă pentru produsele europene.

Produsele europene sunt apreciate pe piaţa internaţională şi atunci acesta este principalul motiv pentru care nu o să fie la fel de rău pentru companiile europene, nu va fi la fel de rău pentru economiile europene din punctul meu de vedere, cum va fi pentru economia emericană în urm aplicării acestor tarife.

Însă, discuţia strategică foarte importantă pentru perioada următoare este de fapt legată de ceea ce vom face noi în Europa ca să răspundem acestor acţiuni care sunt luate de către Statele Unite pentru că un răspuns în oglindă este probabil foarte dăunător, e mai dăunător decât ceea ce am aflat în ultimele ore venind de la Washington, însă un răspuns 0 este iarăşi probabil o idee proastă având în vedere modul în care pune problema administraţia prezidenţială americană. Nu putem să rămânem inactivi şi să acceptăm lucrurile aşa cum s-au întămplat, însă orice acţiune pe care o vom lua va fi o acţiune care va fi plătită din banii noştri.

Marius Pancu: Şi atunci care va fi linia de mijloc pe care ar trebui să meargă Uniunea Europeană?

Christian Năsulea: Cred că lista de produse care sunt vizate de taxe vamale suplimentare în UE, care a fost publicată de către Comisie spre consultare publică acum trei săptămâni este un început într-o direcţie bună pentru că acolo au fost alese nişte produse care nu sunt de primă necesitate, produse de care consumatorii europeni care nu se descurcă foarte bine cu banii le pot evita, pot să cumpere altceva în locul lor şi erau vizate nişte produse care trimiteau un semnal, car care erau produse pe care şi le cumpără până la urmă doar cetăţenii europeni care vor neapărat să le cumpere, pentru care există totuşi nişte substituţii. Aceasta este direcţia în care cred că ar fi bine să mergem, însă aici e foarte important să spunem şi că din sondajele care au fost făcute chiar săptămâna aceasta pe consumatori europeni din ţările occidentale, există susţinere care duce la 70% pentru aplicarea unor tarife în oglindă pentru toată gama de produse. Sunt atât de supăraţi mulţi dintre concetăţenii noştri europeni înţelegând că vor plăti costuri pentru asta tot vor să pedepsească SUA pentru un tratament care este perceput ca fiind injust. 

Marius Pancu: Există un instrument lansat la nivelul UE şi care cred că nu a fost folosit niciodată, e din 2021 Se numeşte anti-coerciție tocmai în vederea unor astfel de momente în care ţări terţe ar putea să oblige UE să îngenuncheze cumva economic şi pe care, aud voci de la Bruxelles, l-am putea folosi împotriva băncilor americane şi companiilor de social media americane. Cum s-ar putea materializa asta în mod concret?

Christian Năsulea: Aici iarăşi este o observaţie foarte bună pentru că avem din această idee a deficitului comercial, din analizele mai detaliate care au fost făcute în ultima vreme ca urmare a declaraţiilor făcute de preşedintele Trump pentru că înainte nu analizasem foarte atent ce se întâmpla în zona aceasta. Noi de fapt avem un deficit comercial cu Statele Unite în momentul în care integrăm toată zona aceasta de servicii, integrăm în calcule toţi banii care sunt plătiţi de către consumatorii europeni sau de către companiile europene către giganţii americani. Aici, instrumentul anti-coerciţie ar putea să fie folosit tocmai pentru a penaliza anumite companii din zona aceasta a tehnologiei informaţie şi comunicării în aşa fel încât acestea să fie supuse unot taxe suplimentare.

Acum, iarăşi şi aici, nu ştiu dacă este neapărat foarte bine să facem lucrul acesta pentru că deja UE are o relaţiie dificilă cu companiile din acest sector pentru că le amendează periodic pentru nerespectarea unor reguli care sunt dificil de respectat. Adevărul este că avem multă legislaţie complicată în acest domeniu şi în momentul în care tot aceste companii ar fi vizate de sancţiuni până la urmă suplimentare, s-ar putea iarăşi să afectăm interesele unor consumatori europeni care până la urmă doresc să se folosească de serviciile acestor companii şi de asemenea am afecta posibilitatea companiilor europene şi a cetăţenilor europeni de a putea să se folosească de aceste tehnologii de vârf pe care de bine, de rău, companiile americane pot să le ofere consumatorilor europeni şi în acest moment companiile europene nu există de fapt ca să poate să ofere nişte alternative viabile pentru acest gen de produse şi servicii. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰