Corneliu Bjola, despre cel de-al treilea conflict care ar putea izbucni: SUA ar fi obligate să intervină, iar Rusia ar putea testa NATO

Coreea de Sud trece la măsuri fără precedent, după ce cooperarea militară dintre Rusia şi Coreea de Nord pe frontul din Ucraina devine din ce în ce mai alarmantă. Oficialii din Seul analizează trimiterea de militari în Ucraina, pentru a monitoriza prezenţa celor 1.500 de soldaţi nord-coreeni care luptă de partea ruşilor. Misiunea este să îi captureze şi să îi interogheze, astfel încât să afle intenţiile reale ale Phenianului. De asemenea, nu este exclus ca autorităţile sud-coreene să furnizeze arme ofensive Ucrainei, pentru a-i asigura superioritate pe front.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În paralel avem, însă, şi o nouă escaladare din partea Phenianului: Coreea de Nord ar fi trimis şi piloţi în Vladivostok, piloţi care pot opera pe avioane de fabricaţie rusească. În acest timp, în capitala Tatarstanului, a început întâlnirea blocului BRICS al economiilor în curs de dezvoltare, sub patronajul lui Vladimir Putin. Alianţa îşi propune să contrabalanseze ordinea mondială aflată sub influenţa Occidentului, motiv pentru care trebuie să se extindă cât mai mult. Iniţial, din BRICS făceau parte doar Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud. În ianuarie, s-au alăturat Iranul, Egiptul, Etiopia, Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită. Dar există şi noi aplicaţii oficiale. În BRICS doresc să intre nu doar Azerbaidjanul şi Malaezia, dar - în mod surprinzător - şi Turcia, care este membră NATO, deci există un conflict de interese. 

În orice caz, oficialii ruşi văd întâlnirea din capitala Kazan ca pe un succes masiv. 36 de ţări au confirmat participarea, iar peste 20 vor trimite şefi de stat. Rămâne de văzut dacă, în urma summitului BRICS, Vladimir Putin va reuşi să construiască un nou sistem global de plăţi financiare, aşa cum îşi propune, pentru a ataca dominaţia dolarului.

Noi am analizat întreaga situaţie cu Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de Corneliu Bjola:

- Ceea ce se pune în evidenţă, în momentul de faţă, este această conexiune a mai multor conflicte care există în momentul de faţă. Că vorbim de Ucraina, că vorbim de Orientul Mijlociu, că vorbim de provocarea pe China o aruncă împotriva Statelor Unite ale Americii, în zona Pacificului.

- Preşedintele Zelenski vorbea acum câteva zile că ne-am afla într-un fel de început sau poate chiar în mijlocul unui război global, în mijlocul unui război mai intens, dar care încă nu este fierbinte în toate punctele sale. Din cele trei puncte, Ucraina, Orientul Mijlociu, unul încă nu a rămas, dar s-ar putea, după cum sunt stabilite anumite prognoze, ca undeva prin 2027 să se aprindă şi al treilea punct.

- Cele trei puncte, Ucraina, Orientul Mijlociu şi Vietnam, sunt conectate, pentru că orice slăbiciune a vestului arătată în Ucraina va fi înţeleasă de China, şi lecţia învăţată de China, este că dacă susţine, dacă perseverează, dacă insistă mai mult, va obţine o schimbare prin forţa armelor. Aceasta este miză acestui război din Ucraina pe care cred că l-am discutat de vreo doi ani încontinuu. Este această diferenţă între două tipuri de ordine. O ordine care este bazată pe reguli, pe care şi cei mici şi cei mai mari trebuie să le respecte, nu? Asta este regula stabilită după 1945, cu mici deviaţii, dar ONU şi Naţiunile Unite au fost înfiinţate tocmai pentru acest lucru, pentru a preveni genul de agresiuni care au existat până în 1945. În momentul de faţă, această ordine este provocată de către Rusia, de către China, de către Iran, care doresc un altfel de sistem, un sistem prin intermediul căruia dacă dai cu pumnul, dacă foloseşti arma, poţi să schimbi graniţe, poţi să schimbi sisteme în direcţia pe care ţi-o doreşti.

- Ce vedem în momentul de faţă, în privinţa Coreei, este foarte îngrijorător. Într-un fel este şi o reversare a ceea ce s-a întâmplat în anii '50. În anii '50 erau europenii care ajungeau, sub mandat ONU, trebuie reţinut acest lucru, deci sub mandat ONU încercau să respecte ordinele care tocmai fuseseră stabilite cu câţiva ani înainte, da? Prin ONU. Şi în momentul de faţă vedem o reversare. Cred că este imposibil să nu vezi această reversare prin natura simbolică, cel puţin. Un conflict în anii '50, pentru respectarea ordinii stabilite, şi un conflict în momentul de faţă prin care vrea să distrugă din temelie, să dea foc la casă, într-un fel, la această ordine.

- N-aş spune că Rusia este, într-un fel, un sistem care doreşte să stabilească o ordine. Ce înseamnă ea, prin Brics, rămâne de văzut. Ce face Rusia, în momentul de faţă, asistată de China, este haos. Acesta este primul pas. Haos, distrugere, instabilitate, cum am văzut şi în cazul Moldovei. Aceasta este metoda în care să arunce aceste cărămizi şi să smulgă aceste cărămizi din sistemul care a fost construit până în momentul de faţă.

- Scenariile care privesc următorii ani sunt foarte importante pentru că, până la invazia din 2022, ideea era că Alianţa Nord-Atlantică ar putea menţine nişte trupe. Era şi un gest faţă de Rusia, ca să nu se simtă ameninţată. Ar putea menţine nişte trupe în nord, în Ţările Baltice, dar şi în sud. Nu permanente, trupe rotate, într-un număr mic. Şi ideea era că, dacă ar fi un fel de agresiune, aceste trupe ar putea face faţă pe o perioadă scurtă, după care ar fi venit ajutorul. Invazia din 2022 a schimbat radical această gândire, pentru că am văzut ce înseamnă ca Rusia să cucerească un teritoriu. Înseamnă devastare totală, ca după un dezastru nuclear. Oraşe rase, populaţie eliminată sau trimisă în tabere de reeducare.

- Toate astea au creat o problemă pentru baltici. Nu vrem să ajungem într-o asemenea situaţie pentru că până vine ajutorul din vest, ţara va fi distrusă. De aici a fost nevoia şi a răspuns Germania, în cazul Lituaniei. Vorbim despre 5.000 de soldaţi. Primii deja au ajuns. 5.000 de soldaţi, până în 2027, 5.000 de soldaţi care să rămână în zona Balticii. Germania a anunţat, de asemenea, înfiinţarea unei baze NATO la Rostock, care să coordoneze toată această operaţiune în zona Baltică.

- Acesta este al doilea semnal. Europenii, încet, încet, se trezesc. Este un scenariu plauzibil. Să sperăm că nu vom ajunge la acest caz, dar din acest motiv este nevoie, pentru descurajare. Dar să nu uităm, să vă propun alt scenariu. 2027, China atacă Taiwanul. Deci Statele Unite sunt, în acel moment, obligate să intervină într-un conflict cu China. Şi asta presupune câte resurse va avea Statele Unite să se ocupe de un conflict major cu o putere cum este China, în Pacific, şi în acelaşi timp să facă faţă şi pentru securitatea europeană. Va fi o oportunitate pentru Rusia, în momentul de faţă, să testeze NATO. De asta aceste scenarii sunt importante şi pentru care şi România şi toate ţările europene nu e vorba că trebuie să se dezangajeze faţă de Statele Unite ci să-şi asume şi mai mare responsabilitate. Trebuie investit în armată, trebuie investit în apărare, pentru că astfel se păstrează pacea.

- Acest război din Ucraina şi din Iran şi din ... este un război împotriva securităţii europene şi europenii încep ... nu este un război numai hibrid, cum am văzut în Republica Moldova, este un conflict care poate deveni foarte fierbinte.  

- Summit-ul Brics este o lovitură puternică de imagine pentru Rusia, trebuie să recunoaştem. Sunt 32, 36 de şefi de stat care au participat, având în vedere că vorbim despre un criminal de război care a fost condamnat de Curtea Penală Internaţională. Să te duci să dai noroc şi să şi zâmbeşti cu un astfel de personaj e ca şi cum te-ai duce la Berlin, în 1939, şi dai noroc cu Hitler. Deci cam asta este echivalenţa. Şi toţi aceşti lideri se compromit în momentul de faţă, cum a fost şi cel din Africa de Sud, care a declarat că este un "prieten iubit". 

- Pe de altă parte sunt şi tensiuni mari. De exemplu, India şi China sunt cele două puteri importante din Brics, dar care au între ele relaţii foarte reci.

- Este clar că summit-ul Brics este o lovitură de imagine pentru Rusia. În ce măsură va reuşi să obţină ceea ce îşi doreşte să obţină rămâne de văzut. Un lucru dorit este această monedă comună, pentru un schimb mai uşor, şi doi ar fi investiţii care să compenseze toate aceste sancţiuni şi izolarea economică pe care Europa şi Statele Unite au susţinut-o împotriva Rusiei. Dar apele se separă şi asta este important. 

- Trebuie strânse rândurile, de la baltici spre România şi spre vest. Trebuie strâns rândurile.