Cum s-ar putea redistribui voturile lui Călin Georgescu, după interzicerea candidatului extremist

Hidra extremismului are multe capete pe eşicherul politic românesc, iar blocarea lui Călin Georgescu a avut efectul basmelor în care Făt-Frumos taie un cap al balaurului, doar pentru ca - în locul lui - să apară alte două! Astfel, în locul fostului prezidenţiabil, au apărut încă doi izolaţionist-extremişti care se vor măsura în sondaje. George Simion de la AUR va candida, chiar dacă susţinea că nici nu se pune problema să facă asta. Perechea prezidenţiabilă e întregită de Anamaria Gavrilă, preşedinta POT.

• Cum s-ar putea redistribui voturile lui Călin Georgescu, după interzicerea candidatului extremist

Cei doi îşi vor depune candidaturile, dar dacă George Simion va trece de validarea Curţii Constituţionale, duetul va deveni interpretare solo-voce, pentru că Anamaria Gavrilă se va retrage şi-i va lăsa culoar liber lui George Simion. Ambii au însă emoţii, pentru că au instigat la proteste, chiar la jupuit în piaţa publică, aşa cum declara George Simion după anularea candidaturii lui Călin Georgescu, chiar dacă ulterior a încercat să-şi dreaga afirmaţia cu iz penal şi care nu-l mai poate exonera pe Simion de eticheta extremismului pe care s-a chinuit atât de tare să o pareze şi să o dezavueze.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Ciprian Necula, sociolog. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Domnule Necula, nu îl mai avem pe Călin Georgescu, avem însă bazinul său electoral. Cum vor fi redistribuite aceste voturi, având în vedere calculul pe care îl putem face acum, cu aceşti candidaţi pe care îi avem acum pe masă?

- Cred că este foarte dificil să facem un calcul, atâta vreme cât nu ştim cine candidează în acest moment şi nu sunt sigure candidaturile celor două capete de balaur, dacă ar fi să reproduc metafora dumneavoastră, respectiv domnul Simion şi doamna Gavrilă, care, sigur, par "unşi" de către extremistul Georgescu. Dar eu mă gândesc şi la o diversiune. Dacă cumva mai apare şi un al treilea om susţinut de Călin Georgescu? Un candidat subversiv, fără tam-tam, ca nu cumva să atragă atenţia. Este posibil şi asta.

- Adică domnul Pisaroglu, nu? Care este acolo, pe block-start.

- Da, de exemplu. Şi mai sunt şi alţii care au fost cumva numiţi, au apărut aşa, cumva, în discuţia publică. Şi probabil că sunt şi alţii care nu au apărut în discuţia publică. Deci nu aş avea încredere că ceea ce vedem acum este un tablou complet şi încheiat al celor care vor candida. Asta este prima dilemă pe care o am. A doua dilemă, mi se pare că cei mai mulţi candidaţi, acum, şi mi se pare că discutăm despre cine va capitaliza pe voturile extremistului Georgescu şi mi se pare cumva greşit, pentru că asta înseamnă că ignorăm cealaltă parte. Mulţi candidaţi care păreau, să zic aşa, europeni, proeuropeni, chiar la alegerile de anul trecut, au pierdut din electoratul lor pentru că s-au dus, au mixat, au vrut să fie de toate. Şi în extrema-dreaptă puţin, şi naţionalism puţin, şi progresişti şi de toate pentru toţi, aşa, un fel de şaorma cu de toate.

Şi cred că asta, de fapt, este problema politicianului român, pentru că cetăţeanul român analizează, cumva, perspectiva pe care i-o oferă politicianul şi nu poate să mulţumească nimeni pe toată lumea niciodată. Pare un bazin important bazinul pe care l-a avut extremistul Georgescu, dar nu cred că este atât de important, totuşi, pentru că vorbim despre nişte oameni care nu sunt neapărat extremişti. Georgescu da, este extremist, dovedit, dar oamenii care l-ar fi votat sunt oameni care au întâmpinat diverse probleme în viaţa lor, frustrări sociale, au fost cumva ignoraţi, multă vreme, de către politica mainstream şi nu cred că răspunsul, întotdeauna, este acelaşi tip de discurs declarativ pe care l-a oferit Georgescu. Am văzut, de altfel, că, acum, Dumnezeu este invocat mult mai des de către toţi în politică. Mie mi se pare că Dumnezeu nu ar trebui să fie un subiect de campanie electorală. Sigur, poţi să-ţi mărturiseşti public credinţa în divinitate, dar atunci când foloseşti la orice pas argumentul divin, mi se pare că politica noastră, în întregimea ei, se transformă în altceva decât ceea ce trebuie să fie. 

- Acum permiteţi-mi să fac o indiscreţie. Dacă nu vreţi să achiesaţi la ea, nu achiesaţi. Îl cunoaşteţi foarte bine pe Victor Ponta, pentru că aţi fost secretar de stat într-un guvern condus de acesta. E autentic izolaţionist, aşa cum se prezintă acum? Populismul acesta este autentic? Este o fervoare autentică? Sau este o strategie electorală? 

- Eu am făcut parte din Guvernul Ponta pentru puţin timp. Am făcut parte şi din Guvernul Cioloş, la fel, pentru puţin timp. Am fost în ambele guverne şi experienţa mea a fost relativ limitată, dar, din câte l-am cunoscut eu pe domnul Victor Ponta, nu, era altceva. Vorbim de anul 2015. Probabil că au apărut şi schimbări şi, eu ştiu, să zic aşa, na, se mai modifică perspectivele odată cu vârsta. Pe de altă parte, eu nu cred că Victor Ponta e atât de simplu, ca personalitate. Cred că este un personaj complex şi capabil să înţeleagă cum stau lucrurile în societatea românească. Cred că şi forţează puţin nota într-un Dumnezeism perpetuu şi într-un naţionalism deşănţat. Am văzut şi un discurs relativ antieuropean, ceea ce m-a surprins, pentru că atunci când l-am cunoscut pe Victor Ponta era un european convins. Şi nu mă refer la un european din continentul Europa ci a politicilor duse de Uniunea Europeană. O să vedem. Fiecare cred că, acum, joacă acest rol din dorinţa de a capta pe voturile pe care le percep ca fiind ale unor extremişti. Dar este o greşeală pentru că, încă o dată, votanţii, cei care l-au votat pe Călin Georgescu, nu sunt extremişti. Or fi şi extremişti printre ei, nu spun că nu sunt, dar nu putem generaliza asta.

- Da, categoric. Votanţii, electoratul are prea puţină vină în ecuaţia aceasta. Sigur că mobilul principal sunt frustrările sociale, nu neapărat o ideologie extremistă pentru care votează cu un candidat anume. Şi aici voiam să ajung, domnule Necula. Ele rămân, frustrările vor rămâne. Cum facem să mai scoatem din presiunea asta? Care va fi supapa să remediem tensiunile astea din societate, indiferent de cine va veni la putere?

- Tensiunea este perpetuă. Anul trecut am avut un an electoral excepţional, cu multe rânduri de alegeri. Cam toate alegerile posibile. Chiar şi un mic referendum în Bucureşti. Bun. Dincolo de asta am avut acel moment de criză din decembrie, mă rog, din 6 decembrie, cu anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale, şi continuă şi s-a amplificat acest conflict pentru că am avut şi un discurs de extremă-dreapta, promovat de către Georgescu, într-un mod agresiv, pe TikTok, şi de către cei care l-au susţinut, respectiv cei doi lideri ai partidelor din Parlamentul României, POT şi AUR, şi nu uitaţi că am avut şi o televiziune întreagă şi influenceri care au susţinut acelaşi tip de discurs.

Deci s-a amplificat tensiunea socială şi supapa, din punctul meu de vedere, va fi în momentul în care dezbaterea va ieşi din acest sistem, "ba tu, ba el", şi vom ajunge să discutăm despre proiecte, vom ajunge să discutăm serios despre România şi despre situaţia în care ne aflăm şi ne asumăm rezultatul, pentru că, în definitiv, România, după cum bine ştim, statistic vorbind, o duce cel mai bine din istoria ei de până acum. Pe de altă parte, suntem într-o zonă foarte vulnerabilă. Avem un război la graniţă, avem multă tensiune în Europa şi în Statele Unite şi în alte continente, tensiune care poate duce la o altă formă de tensiune socială, să zic aşa, la scară largă.

Deci trebuie să fim pregătiţi pentru asta cu argumente solide şi cu politicieni responsabili. Din păcate, politicienii împrumută de la Georgescu un narativ de extremă-dreapta, sau aproape de extremă-dreapta, despre care cred ei că s-ar putea să-i ducă la Cotroceni mai uşor. Eu cred că se înşală şi cred că ar trebui să revină la tipul de politică pe care îl propun în mod responsabil faţă de România şi de cetăţeanul român.

- Dumneavoastră sunteţi unul dintre cei care au atras, de-a lungul timpului, atenţia că există aceşti germeni de fascism în societatea românească, pentru că primeaţi tot felul de ameninţări de genul "trebuia să termine Antonescu treaba pe care o începuse cu romii" şi aşa mai departe. Cine a legitimat sau cine a potenţat dintre instituţiile statului un astfel de tip de discurs? Şi în ce stadiu ne aflăm acum cu el? Cu discursul de extremă-dreaptă în România.

- E o discuţie foarte complexă ce propuneţi dumneavoastră. Vă spun aşa, inclusiv Academia Română legitimează, în diverse feluri, un tip de discurs naţionalist, uneori şovinist, alteori chiar extremist, unii negând Holocaustul chiar în Aula Academiei Române. Deci vorbim despre această instituţie importantă, care teoretic ar trebui să fie un reper de cunoaştere pentru toţi ceilalţi. Din păcate, de foarte multe ori s-a dovedit că nu este.

După care, sigur că trebuie să ne uităm la numeroase instituţii de forţă. De exemplu, Parchetul. Au fost foarte multe plângeri pentru oameni care făceau propagandă legionară sau cultul unor criminali de război, precum Mareşalul Antonescu, şi care nu au fost condamnaţi niciodată. Chiar Călin Georgescu a avut un dosar penal şi care s-a încheiat printr-o răsuflare, procurorii spunând că "nu este cazul să ne ocupăm de asta". Deci aceste probleme nu au fost atât de serios analizate. Ele au existat în rândul nostru şi nu vorbeam la modul că cineva are o opinie ci vorbeam de organizaţii, organizaţii neo-legionare, organizaţii cu legături dubioase în afara României, mai aveam şi ceva skinheads care apăruseră, la un moment, prin spaţiul nostru geografic.

Deci problemele acestea nu au fost luate în serios de instituţiile care ar fi trebuit să se ocupe de ele. Poate că au fost monitorizate de Serviciile Secrete, habar nu am asta, dar, cu siguranţă, Parchetul, Poliţia nu au tratat subiectul acesta în mod serios, deşi problemele existau. Şi după aia, politicienii, politicienii. Vreau să mai spun şi asta pentru că de foarte multe ori pare că exagerăm noi - "hai domne, iar veniţi cu discursul acesta? Terminaţi cu asta", când, de fapt, problema era serioasă şi unii evitau serios problema de care vorbeam. Acum ne-am trezit că există extremiştii, că unii sunt organizaţi militar sau paramilitar, că au tot felul de excursii prin Congo şi mai ştiu eu pe unde. Se antrenează pe acolo. Noi ne-am prins acum de problema asta, dar ea există de multă vreme.