Video Cristian Pîrvulescu, după excluderea lui Călin Georgescu: Luni vom şti ce alţi candidaţi are Rusia

Protestul organizat de susţinătorii lui Georgescu la CCR marţi seară a fost mai paşnic de această dată. S-a încheiat fără violenţe majore, cu un dosar penal pentru port ilegal de armă şi cinci amenzi contravenţionale. 

Călin Georgescu a avut două reacţii: în prima, împăciuitoare, spunea că misiunea sa s-a încheiat pentru că a expus demonul, iar românii s-au trezit în conştiinţă şi au văzut de ce e capabil "sistemul", care nu acceptă pe nimeni din afara lui. Mai mult, interesant, în final nu recomandă un candidat dinspre vreo formaţiune anume, deşi a fost susţinut doar de AUR şi POT, spre care să se îndrepte semnăturile şi voturile electoratului. "Dacă doriţi să susţineţi orice persoană prin semnarea unor noi liste de candidatură, vă rog să o faceţi cum vă dictează conştiinţa", a mai punctat Georgescu. 

Prezidenţiabilul exclus a revenit cu un nou mesaj în care transmite că lucrurile nu vor rămâne aşa şi acuză că România este colonia Franţei şi a Bruxeles-ului. Se uită admirativ spre SUA, despre care spune că devine măreaţă din nou, deşi ştiţi bine că, anul trecut, îl acuza pe Donald Trump că a subţiat mişcarea MAGA şi şi-a înscenat tentativa de asasinat. 

Vezi și

Apare, însă, un personaj surpriză deja pe firmament. Anton Pisaroglu, cel care i-ar fi fost consultant lui Georgescu, un individ acuzat că ar fi destabilzat procese electorale în Georgia, unde are şi interdicţie de călătorie, Sudan, Madagascar şi America Latină, potrivit Adevărul.

Ceilalţi candidaţi rămaşi în cursa pentru Cotroceni s-au limitat la postări pe Facebook. Crin Antonescu şi-a exprimat regretul că nu are şansa să-l învingă pe Georgescu la urne, dar atrage atenţia că democraţia vine la pachet cu respect pentru oameni, legi şi instituţii ale statului. 

Fostul său partener de USL, Victor Ponta, a considerat că este momentul să transmită un mesaj mesianic extrem de asemănător cu prima reactie a lui Călin Georgescu - vorbeşte de crucea fiecăruia şi de faptul că ajutorul lui Dumnezeu va duce la victorie, iar Elena Lasconi este de părere că fostul candidat la preşedinţie trebuie să fie urmărit penal. Nicuşor Dan are un discurs antisistem, vorbeşte de partidele politice corupte, pe care le acuză de haosul de azi, dar spune că decizia CCR de anulare a alegerilor nu e explicată cu probe covârşitoare nici astăzi. 

În fine, premierul României care - în ultimele zile - a evitat să aibă părerei ferme cu privire la Călin Georgescu, se bucură - tot pe Facebook - de faptul că, în final, avem linişte şi crede că putem reveni la un climat social normal. 

Ruşii, în schimb, sunt cât se poate de deranjaţi de faptul că favoritul lor a fost blocat, iar potrivit publicaţiei independente Moscow Times, Georgescu a participat la o întâlnire în Viena cu Aleksandr Dughin, ideologul lui Vladimir Putin. La fel de indignat este şi influencerul american MAGA Mario Nawfal, care a scris pe X că Uniunea Europeană a început să semene mai mult cu Uniunea Sovietică, pentru că nu mai există democraţie.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Cristian Pîrvulescu, analist politic. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- De ce a refuzat cu obstinaţie George Simion să-şi asume candidatura, domnule Pîrvulescu?

- Sunt cel puţin două motive. Primul motiv este legat de însăşi motivarea Biroului Electoral Central şi cu siguranţă şi a Curţii Constituţionale. Vom vedea, de acum înainte, acelaşi model aplicat tuturor candidaţilor care nu respectă ordinea constituţională. Am avut cazul Şoşoacă în octombrie şi cazul Călin Georgescu acum. Ar fi fost bine dacă ar fi fost sesizat şi acesta în octombrie. Domnul Simion a făcut eroarea fundamentală de a ataca ordinea constituţională.

În aceste condiţii, nu corespunde calificărilor necesare pentru a fi preşedinte al României şi trebuie să o explicăm pentru cei care susţin în continuare că a fost încălcat un drept elementar la alegeri. Nu, alegerile fac democraţia. Alegerile sunt democratice dacă se respectă regulile şi societatea este democratică. Obişnuiesc să spun studenţilor mei că dacă alegerile sunt democratice, atunci cea mai democratică instituţie din lume este Biserica Catolică. Îşi alege Papa de 2.000 de ani. Nu cred că putem să o definim astfel.

Alegerile depind de societate. În cazul nostru, Constituţia prevede câteva lucruri importante. Primul, România este o democraţie instituţională în articolul 1, de unde consecinţele. În România, Constituţia este protejată de preşedinte şi de Curtea Constituţională. Preşedintele este garantul aplicării Constituţiei. Cum poate să fie preşedinte cineva care afirmă în mod deschis că nu va respecta Constituţia? Este cazul doamnei Şoşoacă, este cazul domnului Georgescu, este şi cazul domnului Simion. Domnul Simion este conştient că există un asemenea risc. Înţeleg din surse din interiorul AUR că semnăturile în favoarea domniei sale s-au strâns. O sugera şi domnul Gigi Becali, care este foarte bine informat.

Dar domnul Simion nu şi-ar dori să treacă prin aceleaşi etape. Al doilea motiv ar fi acela că, dacă nu reuşeşte să intre în al doilea tur de scrutin, cariera sa politică este încheiată. Al doilea eşec în doar câteva luni de zile ar fi fatal pentru domnul Simion şi domnia sa este absolut conştientă de aceste riscuri, aşa că ar prefera să transmită această soluţie către o altă persoană dar, după cum aţi spus, pe sursele pe care le aveţi, este, totuşi, favoritul partidului, ceea ce înseamnă că există un risc important ca AUR să nu aibă un candidat la alegerile prezidenţiale, pentru că, de la declaraţiile de duminică, de când a ameninţat membrii Biroului Electoral Central care au votat împotriva candidaturii domnului Călin Georgescu, că vor fi jupuiţi în piaţa publică, după care a retractat, spunând că este o figură de stil puţin cam violentă, până la afirmaţii legate de nerecunoaştere a deciziei Curţii Constituţionale, a rolului acesteia, a regimului constituţional, toate acestea nu-l fac apt să deţină poziţia de preşedinte al României. Nu poate fi preşedinte al României cineva care nu respectă Constituţia.

- Poate aici am nevoie de o scurtă precizare şi cred că şi telespectatorii. La ce vă referiţi mai exact când spuneţi că ar putea să cadă sub aceleaşi auspicii George Simion? Aveţi o declaraţie în minte? Pentru că el a încercat de fiecare dată să fie un pic mai echilibrat. A spus - "rămânem în Uniunea Europeană, dar vom fi mult mai stăpâni pe deciziile pe care le vom implementa".

- Păi atacul la Curtea Constituţională, care este o instituţie esenţială, este o nerecunoaştere a ordinii constituţionale în România. Sigur, poţi să ai suspiciuni în ceea ce priveşte deciziile constituţionale, dar în momentul în care ar trebui să colaborezi cu Curtea Constituţională, ca preşedinte al României trebuie să-i recunoşti legitimitatea. Este unul din exemplele pe care vi le pot da. Pe de altă parte, eu nu fac decât să lansez o ipoteză.

- Sigur, da, doar încercăm să înţelegem.

- Va fi nevoie de sesizări, dar bănuiesc că acestea vor fi depuse, pentru că aţi văzut că au fost mii de sesizări depuse în cazul domnului Călin Georgescu. Va fi nevoie de o examinare a Biroului Electoral Central, care ştie că este împuternicit să facă analiza şi de fond, nu numai de formă. Şi apoi va fi nevoie de o decizie a Curţii Constituţionale. Apoi, vreau să înţelegem că această condiţionare este doar pentru funcţia de preşedinte al României. Un membru al Parlamentului poate să militeze pentru modificarea Constituţiei.

Din interiorul Parlamentului cineva poate să militeze pentru modificarea alianţelor României. Are întreaga libertate. Preşedintele României, însă, trebuie să-şi asume responsabilităţi constituţionale. Dacă vrea să revoluţioneze România, întâi câştigă majoritatea în Parlament, modifică Constituţia acolo unde se poate şi după aceea schimbă orientarea. Acesta este motivul pentru care avem o democraţie constituţională. Teza democraţiei constituţionale, pe care multă lume o consideră o simplă formulă, este următoarea: Din momentul în care poporul s-a pronunţat în legătură cu Constituţia, prin referendum, responsabilitatea privind constituţionalitatea este trecută în seama Curţii Constituţionale, care devine cheia de boltă a întregului sistem.

Noi ne-am referit permanent la deciziile Curţii Constituţionale, dar foarte puţini au înţeles care este importanţa ei. Nu este o Curte. Am văzut politicieni de extremă dreaptă spunând că nişte judecători au decis în funcţie de propria conştiinţă. Nu. Aceştia sunt judecători doar cu numele. Această instituţie nu este o parte a puterii juridice. Ea este o instituţie politico-juridică ce are menirea de a menţine stabilitatea sistemului politic dincolo de o simplă legislatură. Pentru că instabilitatea este cel mai puternic inamic al unui stat prosper. 

- Bun, care ar rămâne planul B, atunci, al suveraniştilor fără George Simion la timonă? Cine poate să intre pe culoar? Cu şanse, evident.

- Eu o să vorbesc de extremă-dreapta acolo unde dumneavoastră vorbiţi de suveranişti. 

- Da, nici mie nu-mi place cuvântul, dar este un reflex. Da, izolaţionişti, mai degrabă, le-am putea spune. Da, este un reflex clişeic.

- Eu prefer extremă-dreapta. Aşa sunt numiţi peste tot în lume. Militează pentru valori de extremă-dreapta, sunt prieteni apropiaţi cu Vladimir Putin, dar, să ştiţi, apropo de afirmaţiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, eu cred că domnul Georgescu este susţinut doar periferic de Rusia. Nu cred că este autenticul candidat. Rusia înţelesese foarte bine că nu are nicio şansă. Bănuiesc că atunci când au analizat atât de bine societatea românească, au analizat şi Constituţia României şi ştiau că domnul Georgescu nu are nicio şansă să mai fie candidat. Ei doar susţin verbal, pentru a ataca România, faptul că nu ar mai fi democraţie.

Cu siguranţă Rusia va avea un alt candidat sau are deja alţi candidaţi, dar vom ştii abia luni cine vor fi. Mă întrebaţi de planul B, planul B ar fi fost mult mai inspirat dacă acel candidat ar fi fost un moderat. Cineva care n-a făcut afirmaţii care să intre în contradicţie cu ordinea constituţională şi care să poată intra în competiţie. Au refuzat acest lucru. Domnul Piperea şi domnul Tîrziu, grupul de la Bruxelles a încercat să folosească momentul. Îmi este greu să spun ce o să se întâmple până la urmă, dar înţeleg că George Simion va fi totuşi obligat de partid să meargă până la capăt, să-şi depună candidatura, pentru care s-au strâns semnături. Pentru ceilalţi nu s-au strâns semnături. Şi semnăturile nu sunt transferabile.

Pe de altă parte, ştiţi foarte bine că nimeni nu poate să verifice semnăturile. Vorbeaţi de cineva care este absolut necunoscut şi care a strâns deja 100.000 de semnături. Vă daţi seama că aici vorbim deja despre o maşinărie ocultă de strângere de semnături, ceea ce reprezintă iarăşi un risc pentru securitatea României. Dacă oricine poate strânge sute de mii de semnături apelând la firme care colectează astfel de semnături, situaţia este gravă. Suntem sau într-o gravă ipocrizie sau într-o situaţie şi mai complicată. Cred că va trebui să modificăm criteriile pe baza cărora se confirmă aceste semnături. Mulţi se prezintă cu o listă de 200.000 de semnături şi nimeni nu ştie dacă ele sunt sau nu autentice.

- Bun, vorbeaţi de faptul că Rusia va avea, din nou, un candidat şi atunci vă întreb - Cu sau fără Georgescu, ce a reuşit Rusia să modifice în climatul electoral românesc, în urma acestui haos politic pe care l-am avut din noiembrie încoace? Şi cât va dura modificarea aceasta, alterarea aceasta pe care Rusia a reuşit să o creeze în societatea românească? 

- Va dura multă vreme, dar nu a început în 2024. Acţiunile războiului hibrid au început cel puţin în 2013. Firma de troli a lui Prigojin din St. Petersburg aveau angajaţi, deja, vorbitori de limba română în momentul în care a fost lansată, în 2013. Înainte ca Wagner să existe, a existat firma de troli de la St. Petersburg care era un instrument esenţial în războiul hibrid, în primul rând prin propagarea teoriilor conspiraţioniste. Iar în România aceste teorii au avut un succes extraordinar. Aşa a devenit posibil ca o persoană relativ puţin cunoscută, precum Călin Georgescu, în timpul pandemiei să fie extraordinar de cunoscut.

Pentru că afirmaţiile sale erau compatibile cu toată atmosfera creată pe reţelele sociale de agenţii războiului hibrid. Rusia a reuşit, deja de multă vreme, să sădească, mai ales în anumite medii, o neîncredere în instituţiile statului şi o nemulţumire, o frustrare socială extraordinară. Socială, societală şi economică. O frustrare care a fost foarte bine speculată şi care va fi speculată în continuare. Aţi văzut, ne-aţi prezentat mai devreme declaraţii făcute de candidaţii care probabil vor rămâne în cursă. Despre domnul Nicuşor Dan ştim că a rămas în cursă, pentru că toate contestaţiile privind candidatura sa au fost respinse. Ei bine, domnul Dan apelează la un limbaj antisistem.

Aţi spus-o şi dumneavoastră şi aţi citat foarte bine. De ce? Pentru că speră ca, în felul acesta, să aibă acces la acel electorat. Deradicalizarea este un proces care se desfăşoară greu, târziu, are efecte târzii şi durează enorm de mult. Nu se face peste noapte. Oamenii nu se deradicalizează natural. Este un proces complex de educaţie sau reeducare civică care se face într-un timp îndelungat. Ca urmare, electoratul domnului Georgescu sau o parte a electoratului domnului Georgescu va rămâne fidel acestui sistem. Ştiţi că domnul Simion nu a reuşit pe 24 noiembrie o bună performanţă, ceea ce i s-a şi reproşat în partid, pentru că a încercat să devină moderat, iar acest electorat nu îşi doreşte moderaţie. Problema e că întotdeauna electoratul radical reprezintă doar un mic procent din totalitatea electoratului. Vorbim de undeva la 10-15%, restul au fost foarte mulţi nemulţumiţi care au votat cu domnul Georgescu plus voturile care au zburat de la un partid spre domnul Georgescu, dar pe care nu le mai comentăm în momentul de faţă, pentru că nu mai are sens.

- Sigur, dar le spunem, ca să nu creadă cineva că avem ceva de spus, că tot establishmentul PSD-PNL a lucrat înspre a redistribui fie voturi către George Simion, fie voturi către domnul Călin Georgescu. O ultimă chestiune, domnule Pîrvulescu. Cu acest candidat, care o fi el, al Rusiei, mai e necesar să se încordeze la fel de tare, cu acele procedee, proceduri pe care le-am văzut, devoalate, cumva, şi de serviciile secrete, cu conturile de TikTok, cu supraexpunerea aceea pe reţelele sociale, sau deja culoarul este creat şi trebuie să-şi pună, pur şi simplu, mâna de suprapunere ideologică şi transferul s-a făcut automat? Nu mai este necesar de tot subteranul acela de tehnici?

- Va fi totuşi necesar să-l ridice, să-i crească notorietatea, aşa cum s-a întâmplat şi cu domnul Georgescu. Campania începută după 10 noiembrie a fost un succes efectiv. Dar să ştiţi că eu cred că Rusia lucrează cu mai mulţi candidaţi şi exemplul pe care vi-l dau este din Republica Moldova. Şi Rusia decide pe cine va sprijini cu puţin timp înainte de ziua alegerilor. În Moldova a făcut-o cu nici 24 de ore înaintea primului tur de scrutin când au decis că este Stoianoglo şi nu alţi candidaţi.

Şi în România vor face ceva de acelaşi gen şi, în funcţie de tot felul de semnale pe care le vor lua din societate, de la sondaje de opinie şi până la analize pe reţelele sociale, pentru că au această capacitate, şi vor sprijini, bine, nu în ultima zi, pentru că nu este Moldova, nu avem vorbitori de limbă rusă atât de mulţi în România, dar cu o săptămână sau două înainte se va întâmpla acest lucru.

Exact cum s-a întâmplat cu Călin Georgescu. Cu două săptămâni înainte de alegeri, respectiv de pe 10 noiembrie, începe o campanie furibundă. Este crescut extraordinar pe reţelele sociale, în special pe TikTok, şi ajunge să crească în sondajele de opinie cu două sau trei procente în fiecare zi. Un fost student, care este unul dintre cei care sondează piaţa, mă avertiza, cu 2-3 zile înainte de primul tur de scrutin, că Georgescu creşte precum Făt Frumos în poveste. Creştea inexplicabil. Este un fenomen care nu a mai fost niciodată văzut în România şi, de altfel, discutând cu colegi din străinătate, nu a fost văzut nici în alte părţi. Probabil nu vor avea acelaşi succes, pentru că sper că am învăţat lecţia, dar nu sunt convins că am învăţat-o foarte bine, iar ruşii sunt maeştri în războiul hibrid şi vor folosi orice fisură există în societatea românească pentru a trage o folosinţă din ea.   

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰