Cum va proceda un profesor dacă suspectează că un elev e drogat. Noul Plan de luptă promite rezultate după 4 ani

4 ani va dura să vedem rezultate în lupta cu drogurile, a declarat în exclusivitate intr-un interviu pentru Observatorul de noapte directoarea Agenţiei Naţionale Antidrog. Altminteri, MAI a adunat o sarabandă de ministere şi a anunţat elaborarea unui Plan comun de luptă împotriva drogurilor.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Prefectul e coordonator la nivel local, iar şcolile, deşi nu ştiu prea clar ce să facă, ar fi trebuit să aibă deja în blocstarturi grupuri de lucru formate din profesori, asociaţiile de elevi, părinţi, specialişti MAI, ai ministerului Sănătăţii şi autoritaţile locale. Despre soluţii la şcoală, despre ce se va schimba dacă problema drogurilor devine una de securitate naţională în CSAT şi despre ipoteza legalizarii substanţelor aşa-zis uşoare, am discutat cu Ramona Dabija, directoarea Agenţiei Naţionale Antidrog.

Marius Pancu, prezentator Observator: Ce poate face un profesor ca să afle dacă un elev este drogat după ce observă că are un comportament neadecvat?

Ramona Dabija, directoarea Agenţiei Naţionale Antidrog: În primul rând, profesorul trebuie să îşi anunţe colegii şi directorul şcolii care are deja numele membrilor grupului activ de acţiune pe care fiecare director trebuie să îl convoace în această săptămână. Vorbeşte cu consilierul şcolar şi împreună cheamă părintele la şcoală. Dacă părintele nu se prezintă, se anunţă Protecţia Copilului. Dacă nici Protecţia Copilului nu răspunde, ceea ce este imposibil, se adresează specialistului antidrog. Împreună cu poliţistul de siguranţă şcolară, împreună cu reprezentanţii celorlalte instituţii publice care fac parte din acel grup de acţiune găsesc cea mai bună soluţie pentru copilul respectiv.

Ce ar presupune Plan comun de Luptă împotriva drogurilor

Ramona Dabija, directoarea Agenţiei Naţionale Antidrog: Acest plan este în directa subordonare a prefectului. Prefectul este cel care monitorizează activitatea pe care fiecare structură din acel plan trebuie să o îndeplinească. Există aceste grupuri de acţiune prevăzute pentru prima dată sub coordonarea directorului de unitate şcolară. Trebuie să luăm fiecare unitate şcolară în parte, împreună cu asociaţiile de părinţi, cu elevii, să se facă o analiză să se vadă care este cea mai bună soluţie pentru şcoala respectivă şi pentru copii şi familie. De multe ori sunt familii care vin la şcoală şi sunt total surprinse că se întâmplă ceva cu copilul lor şi nu ştiu încotro să o apuce. Mesajul este acesta: Nu sunteţi singuri, avem în sprijinul vostru specialişti care vă pot îndruma. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Cu ce e diferit noul Plan de acţiune faţă de ce a făcut agenţia până acum?

Ramona Dabija, directoarea Agenţiei Naţionale Antidrog: Nu este diferit cu privire la ce face agenţia, agenţia şi până acum şi de acum încolo va acţiona pe două paliere. Pe palierul de prevenire şi pe cel de asistenţă. Ce aduce nou acest plan este faptul că s-a creat această reţea de siguranţă pentru copii. Au fost strânse la un loc toate instituţiile şi toţi factorii importanţi pentru dezvoltarea în siguranţa a copilului, vorbind de familie, de mediul şcolar şi de specialişti. 

Când a stabilit Agenţia Naţională Antidrog că este o prolemă naţională

Ramona Dabija, directoarea Agenţiei Naţionale Antidrog: Încă de la începutul anului Agenţia Antidrog a dat publicităţii cifrele care se vehiculează astăzi şi anume că 1 din 10 copii a consumat cel puţin odată un tip de drog sau că 2 din 10 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani a consumat aceste substanţe. La nivelul agenţiei avem un grup de alertă timpurie pe care l-am organizat în prima parte a acestui an, din care fac parte speclialişti ai MAI, ministerul Sănătăţii, reprezentanţi ai principalelor spitale din Bucureşti, INM-ul şi împreună încercăm să monitorizăm situaţia substanţelor care apar pe teritoriul României. 

Ramona Dabija, directoarea Agenţiei Naţionale Antidrog: În ultimele luni s-a lucrat la nivelul MAI, am avut o campanie pilot la sfârştul anului şcolar 2022-2023 pentru elevii de clasa a 7-a, pentru că una din cifrele pe care le-am scos în spaţiul public e că vârsta medie de debut este de 13 ani în cazul adolescenţilor, chiar dacă pot fi cazuri punctuale şi cu vârste mai mici de 11 şi 12 ani. Mergem în clasele elevilor şi îi învăţăm să îşi gestioneze emoţiile, pentru că la 13 ani copilului este vulnerabil şi nu ştie să gestioneze unele situaţii. Mergem cu ONG-uri care se ocupă de cazuri de foşti consumatori, le vorbim celor care au experimentat cum îşi pot reveni din această experienţă. La nivelul agenţiei, avem acest program pentru adolescenţii aflaţi la risc de consum sau consumatori şi familiile lor, se numeşte SafeSpace şi în acest moment la nivel naţional avem 154 de copii. 

Când se vor vedea primele rezultate ale Planului

Ramona Dabija, directoarea Agenţiei Naţionale Antidrog: Este cel mai nerealizabil vis să vii acum să spui că într-o lună nu va mai exista acest consum. Drogurile sunt o realitate, sunt în jurul nostru, ne poate afecta pe oricine. Obiectivul nostru e să vorbim cât mai mult despre fenomen, să oferim informaţii corecte şi sprijin. Studiile care sunt cel mai concludente se fac din 4 în 4 ani, în 4 ani se vor vedea primele efecte dacă se va aplica acest plan şi dacă toată lumea îşi va face treaba aşa cum şi-a asumat. 

Dacă problema drogurilor devine una de securitate naţională în CSAT va ajuta comunitatea şi pe noi toţi ca ţară. Ca agenţie noi vom veni în faţa CSAT şi vom prezenta situaţia clară. Nu cred că se pune problema să militarizăm societatea, prin educaţie vom obţine cele mai bune rezultate.