De ce au votat raioane din R. Moldova anti-UE, deşi au primit bani şi asistenţă europeană

"Da" la limită la referendumul din Republica Moldova care vizează aderarea la Uniunea Europeană. Doar 11.602 voturi au făcut diferenţa, după o noapte de infarct pentru tabăra pro europeană în care diaspora a înclinat balanţa pentru parcursul pro-occidental. Acasă, moldovenii au votat în majoritate NU. Chiar şi Chişinăul s-a pronunţat într-o mai mică măsură pro-aderare decât era aşteptat, în proporţie de 56%. Noi am analizat situaţia din Republica Moldova cu Laurenţiu Pleşca, coordonator de programe la German Marshall Fund şi cercetător la Centrul Român de Studii Ruse.

• "Să nu nască, n-avem incubatoare!" Maria Rohnean, despre momentul în care a adus pe lume gemeni prematuri

Regiunile în care majoritatea cetăţenilor moldoveni s-au pronunţat împotriva intrării în UE: Transnistria şi Găgăuzia, două zone pro-ruse în cel mai declarat mod cu putinţă, cu majorităţi de 62% respectiv 95% - NU. Totuşi, au existat încă două regiuni surprinzatoare, Ungheni şi Cahul, care au primit 23 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, bani destinaţi unei calităţi mai bune a vieţii cetăţenilor, cu toate acestea, moldovenii de acolo au decretat că nu vor să intre în blocul comunitar. 

Au fost controverse şi în privinţa voturilor din Moscova. Ziarele pro-Kremlin au acuzat faptul că au fost doar două secţii de votare, cu 10 mii de buletine şi că alegerile nu au fost organizate liber. Oficialii din Chişinău susţin că au luat decizia de a limita la maximum numărul secţiilor pe considerente de securitate. 

Maia Sandu, preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, acuză, însă, Rusia de imixtiune în cazul referendumului şi afirmă că Moscova a cumpărat nu mai puţin de 30 de mii de voturi. Jurnaliştii BBC vin cu dovezi: au asistat la un episod în care o votantă din Transnistria îşi cerea banii pentru votul exercitat. Inclusiv Ministerul de Externe Român acuză ingerinţe, citez, "masive, sistemice" coordonate în alegerile din Republica Moldova, orchestrate de vectori din Rusia. 

Una peste alta, în cursa prezidenţială, Maia Sandu a intrat fără probleme în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, cu aproape 42,4 la sută din voturi, urmată de rusofilul Alexandr Stoianoglo, care nu a ajuns la 26 de procente! Tabăra pro-occidentală spera, însă, la o victorie din primul tur pentru că situaţia se complică acum şi mai tare în a doua manşă.

A fost un referendum cu multe emoţii pentru preşedinta pro-europeană, Maia Sandu, iar diferenţa de nici măcar un procent între cei care sunt de acord cu intrarea în Uniunea Europeană şi cei care se opun intrării în blocul comunitar a fost cât se poate de relevantă. Lidera din Chişinău susţine că este, în exclusivitate, vina Rusiei şi a acoliţilor săi.

Maia Sandu afirmă că Moscova a cumpărat 300 de mii de voturi, pentru a se asigura că referendumul va avea rezultatul aşteptat de Vladimir Putin, care nu vrea să-şi piardă influenţa în Republica Moldova.

Noi am analizat întreaga situaţie din Republica Moldova alături de Laurenţiu Pleşca, coordonator de programe la German Marshall Fund şi cercetător la Centrul Român de Studii Ruse. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Scorul strâns de la referendum a surprins toată Republica Moldova. Am stat cu toţii şi am aşteptat rezultatele finale dar, din punctul meu de vedere, acest rezultat nu este chiar atât de dramatic, iar Republica Moldova nu este profund divizată, aşa cum am auzit încontinuu toată ziua de astăzi.

- S-ar fi putut întâmpla ca Republica Moldova să fie divizată pentru un scor înregistrat la un scrutin desfăşurat în regim normal, dar la aceste alegeri, cu războiul de la graniţă, pe lângă coruperea alegătorilor, care s-a întâmplat şi a fost înregistrată de către autorităţile statului, au fost corupte minţile cetăţenilor din Republica Moldova. Războiul de propagandă al Federaţiei Ruse se prea poate că a funcţionat în raioanele din Republica Moldova preponderent pro-europene, cu tradiţie de 60% de a vota un candidat pro-european, dar unde acum abia s-a trecut la peste 40%. Vorbim despre raioane care au primit asistenţă europeană, cei mai mulţi bani per cap de locuitor, dar unde s-a votat împotriva vectorului de politică externă îndreptat către Uniunea Europeană. 

- Sunt anomalii electorale care sunt greu de explicat la Chişinău. Le putem, desigur, explica prin faptul că reţeaua Shor de cumpărare a voturilor, Maia Sandu spune că ar fi peste 300.000 de alegători care ar fi putut să fie corupţi, deci vedem că această reţea a funcţionat excelent, aşa cum s-a mai întâmplat şi la alegerile locale din noiembrie 2023, dar şi înainte, când Ilan Shor abia a preluat Primăria Orhei încă din anul 2015 şi a implementat această strategie la nivel naţional, iar autorităţile nu au reuşit să întreprindă mai nimic.

- Cred că această victorie la limită nu se datorează doar interferenţei Federaţiei Ruse şi poate obliga partidul de la guvernare să-şi recalibreze strategiile şi mesajele pentru a ajunge la alegătorii care s-au mobilizat foarte mult în Republica Moldova, în interiorul ţării. Am avut peste 70% prezenţă la urne. Autorităţile ar trebui să ajungă la alegătorii din raioanele mai îndepărtate de capitală, cele din nordul Republicii Moldova, din Găgăuzia, din Transnistria, pentru că pro-europenii vor fi nevoiţi să ţină cont de faptul că există un segment semnificativ al populaţiei care nu împărtăşeşte aceleaşi opinii şi să găsească soluţii pentru a construi un consens naţional în jurul agendei europene.

- Ne-am fi aşteptat ca autorităţile statului, pe partea de interferenţă a Federaţiei Ruse, să vegheze mai bine la integritatea votului pentru că votul cumpărat trebuia prevenit înainte de alegeri, ca să evităm să fim total depăşiţi de această situaţie. 

- Scrutinul din Republica Moldova serveşte Kremlinului posibilitatea de a demonstra că acest scrutin electoral nu s-a bucurat de o apetenţă electorală atât de mare, că nu este legitim, cu toate că prezenţa la acest scrutin electoral a fost de 50%, deci o bună parte dintre cetăţenii Republicii Moldova şi-au exprimat în mod clar opţiunea. Este o victorie, dar la limită, şi totuşi probabil că acest val, acest sentiment, că nu am demonstrat până la capăt care este vectorul de politică externă al ţării, va mobiliza populaţia Republicii Moldova pentru turul II al alegerilor prezidenţiale, din 3 noiembrie.

- Probabil că bazinul electoral al preşedintei Maia Sandu mai poate creşte şi datorită votului din diaspora, cu toate că diaspora, în turul I, s-a mobilizat exemplar, aproape 240.000 de cetăţeni votând la acest scrutin. Putem observa că în cel de-al doilea scrutin este de aşteptat ca diaspora să se mobilizeze din nou, dar şi cetăţenii din Republica Moldova, cei care chiar îşi doresc să adere la Uniunea Europeană, să fie prezenţi în număr cât mai mare la vot. 

- Dacă este să ne uităm la discrepanţele dintre primii doi candidaţi, vedem că Maia Sandu are 42% şi este urmată de Alexandr Stoianoglo, vorbitor de limbă rusă şi care 26 de puncte procentuale. Practic este o diferenţă de 16% între cei doi candidaţi, iar dacă este să comparăm cu scrutinul prezidenţial din anul 2020, unde s-au duelat Maia Sandu şi Igor Dodon, atunci, în primul tur, cu o prezenţă şi mai mică la vot, am observat că exista o diferenţă de doar 3% între cei doi candidaţi. Practic, este nevoie de sprijinul întregii societăţi, dar şi cum îndreaptă cel de-al treilea candidat, Renato Usatîi, electoratul său. Pentru că cel de-al treilea loc are o importanţă uriaşă în aceste alegeri şi s-ar putea să avem o situaţie trasă la indigo, situaţie în care cel de-al treilea candidat la aceste alegeri să decidă cumva rezultatele alegerilor.

- Ar fi o catastrofă pentru parcursul pro-european al Republicii Moldova ca Maia Sandu să nu devină preşedinte. Iar procesul de integrare europeană ar stagna în mod semnificativ. Avem exemplul Georgiei, în care acum, în momentul de faţă, este oprită asistenţa europeană, dar şi statutul de ţară candidată este pus sub semnul întrebării, existând şi repercusiuni către cetăţenii ţării care s-ar putea afla în situaţia în care să i se respingă dreptul, acordul liberalizat de vize. Deci este un scenariu apocaliptic pentru politica de la Chişinău ca Maia Sandu să nu iasă preşedinte.

- Totuşi, dacă o să avem o mobilizare generală, aşa cum a anunţat şi preşedinta Maia Sandu că este nevoie, probabil că o să depăşim această situaţie şi o să arătăm, probabil, că votul pro-european este unul majoritar şi se bucură de susţinerea întregii populaţii.