Nicuşor Dan, despre scandalul de la Planșeul Unirii: "A fost apărarea unui principiu". Ce spune de o posibilă candidatură la prezidențiale în 2029

Primarul General al Capitalei Nicușor Dan a vorbit într-un interviu cu Marius Pancu despre referendumul pe care și-l dorește pentru București, despre scandalul privind Planșeul Unirii, dar și despre o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2029. În plus, edilul Bucureștiului a recunoscut că în proporție de 90% are și un candidat preferat la alegerile prezidențiale din acest an. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Primarul Nicușor Dan a explicat ce înseamnă referendumul pe care și-l dorește pentru Capitală și cum ar gestiona situația în cazul în care acesta va trece și va deveni lege. Edilul a spus că, în 2023, raportul real dintre Primăria Generală și cele de sector a fost de 3 la 9. 

- Care e capcana, dacă intuiți vreuna din spatele susținerii pe care o clamează Marcel Ciolacu pentru referendumul dumneavoastră?

- Nu cred că este o capcană, în orice caz, conform legii, primarul propune și Consiliul General declanșează în fapt referendumul local și există deja o majoritate care a arătat că vrea să susțină, majoritatea USR, PNL, PMP, cea care a și funcționat tot mandatul ăsta, eu cred că în ceea ce privește declanșarea suntem destul de aproape de o face. 

- Există o explicație pentru această deschidere din partea PSD?

- Nu pot decât să speculez, în condițiile în care un primar dorește să facă un referendum local să i te opui este dovadă de nedemocrație și atunci premierul Marcel Ciolacu vrea să fie democratic față de chestiunea asta.

Cu ce s-ar alege primăriile de sector în cazul că referendumul este votat

-Ați făcut un calcul câți bani v-ar veni în plus, dacă trece referendumul și se ocupă Primăria Generală de gestionarea tuturor taxelor? 

- Eu pot să vă spun ce s-a întâmplat în anul 2023, cu totul a fost 15 miliarde de lei, din care noi am avut 6, sectoarele au avut 9. Din cele 6 pe care noi le-am avut, 3 le-am dat pe subvențiile la termic și la transportul public. Deci raportul real a fost 3 la 9, între noi și sectoare, în condițiile în care noi avem mult mai multe atribuții, e toată infrastructura mare din oraș, spitalele sunt la noi, teatrele sunt la noi, iluminatul public e la noi.

- Ce le rămâne primarilor de sector dacă trece referendumul și ajunge lege asta?

- Pe de o parte ajungem în situația în care funcționează toate capitalele europene, în care există subdiviziuni, atât în ceea ce privește bani, cât și în ceea ce privește autorizațiile. 

- La Paris e așa? Există primari de arondisment care gestionează inclusiv autorizațiile de patrimoniu.

- Nu, autorizațiile în toate orașele, în toate capitalele cu subdiviziuni, autorizațiile sunt date de primarul mare.  

- Dacă trece și aveți aceste 9 miliarde în plus, cum veți gestiona punctual nevoile fiecărui sector. De exemplu, dacă vă provoc să îmi spuneți trei probleme majore din Sectorul 5 care ar fi?

- Eu nu spun să dispară Consliliul Local al Sectorului 5 și evident Consliliul Local al Sectorului 5, așa cum își face bugetul acum, în ipoteza respectivă va veni către Consiliul General și va spune, acestea sunt necesitățile noastre pentru întreținerea spațiilor verzi pe care le avem, acestea sunt necesitățile noastre cu privire la școli și evident că toate problemele vor găsi o finanțare. Numai că ponderea acestor finanțări va fi mai realistă față de necesitățile pe care le are orașul. Problema noastră este că am risipit banii în multe părți și nu am rămas cu sume consistente pentru a face mari investiții în oraș. 

- Știți să ne spuneți o problemă majoră din Sectorul 5, de exemplu?

- Da, în Sectorul 5 sunt multe școli, de exemplu școala 146 în care copiii au fost mutați din școli, acolo cred că este un an jumătate de când se întâmplă asta și mai sunt încă câteva, fără ca lucrările de construire să înceapă. Suntem cumva ca la situația de la Planșeul Unirii. Nu au fost pregătite documentațiile și înainte ca șantierul să fie gata ca lucrările să înceapă s-a luat decizia mutării copiilor. 

Scandalul de la Planșeul Unirii, un principiu de apărat

Întrebat despre situația de la Planșeul Unirii, Nicușor Dan a declarat că a vrut să apere un principiu și că va depune o plângere penală pentru toată chestiunea cu proprietatea.

- Că tot a venit vorba de Planșeul Unirii, Daniel Băluță spune că împreună cu dumneavoastră vom încerca să oferim cea mai bună soluție, vom continua implentarea acestor etape, în conformitate cu modalitatea aleasă de Primarul General.  Dacă după două zile, schimbarea asta totală de atitudine, din punctul dumneavoastră de vedere care a fost miza întregului scandal?

- Eu nu am înțeles. Au venit acum doi ani și au spus că vor să preia această lucrare, atunci era în discuție și Pasajul Unirii, din care cădeau bucăți de tencuială și de sus și din lateral și pe care Sectorul 4 l-a făcut și noi avem un parteneriat, consfințit printr-o hotărâre a Consiliului General, prin care suntem parteneri, iar Primăria Sectorului 4 se asigură să găsească banii și să vină cu documentația. Față de acest parteneriat, noi le-am dat un certificat la început de septembrie, ei trebuiau să vină cu toate avizele, de la Metrorex, Apa Nova, Apele Române, astfel încât să dăm autorizație. Prin această declarație, ne întoarcem în cadrul în care eram deja. De ce a fost această forțare, de ce s-au pus niște garduri în mijlocul nopții, eu nu înțeleg.

- Ați discutat cu Daniel Băluță personal după tot showul ăsta mediatic?

- Nu am discutat, dar dacă domnia sa dorește, desigur. 

- Sunteți de acord cu mine că a fost un show momentul respectiv. Era necesar?

- Au fost niște oameni, în particular o instituție, a ocupat un teren pe care noi îl administrăm la kilometrul 0 al Bucureștiului. Noi ne-am dus mai întâi să-i rugăm să și le ia, nu au dorit, după care am solicitat medierea Poliției Naționale, care nu a reușit să tranșeze chestiunea asta, ne-a trimis pe toți în instanță, ceea ce nu mi se pare deloc corect și după aceea, noi am dat o dispoziție pe care nu am putut să o punem în aplicare. Și din vina Poliției noastre locale și din vina Poliției Naționale. Nu trebuie să ajungem aici, din păcate am ajuns aici pentru că ani de zile noi am avut niște instituții de control, Inspectoratul de Stat în Construcții, Prefectul, Parchetul, care nu au văzut ilegalitățile din construcții și urbanism. Atâta timp cât tu dai autorizații care știi că sunt ilegale, nu le controlează nimeni, oamenii ăștia prind curaj. 

- Ați venit cu un ordin de demolare. De ce nu ați mers cu ordinul ăla de la bun început ca să evităm toată această scenografie publică? 

- Da, a fost o scăpare a noastră. Am fost convins la 12 noaptea, când am venit atunci, că o să putem să ridicăm lucrurile care erau pe terenul nostru, așa cum am făcut acum un an sau doi ani cu palmierii, când s-au pus la o distanță foarte mică. 

- Aveți să vă reproșați ceva în povestea cu șoferul de buldozer care acționează la ordinele, dizpozițiile dumneavoastră și polițistul local rănit, care a și depus plângere?

- Ne-am uitat cu mare atenție la toate imaginile, pentru că a filmat foarte multă lume și, în momentul în care s-a ridicat gardul de buldozer nu erau oameni în jur.

- Dacă a fost lezat ce fel de responsabilitate vă asumați? 

- Tebuie să dovedească că a fost rănit de către o acțiune a noastră și, repet, colegii mei s-au uitat la imagini și nu erau oameni la momentul respectiv. În orice caz, dacă este o accidentare, este una minoră. Nu am rănit noi, urmează să se vadă ce s-a întâmplat exact, cum s-a rănit și era o chestiune în care Poliția Națională trebuia să intervină și conflictul ăsta nu ar fi existat. 

- Faceți un fel de plângere pentru Poliția Națională?

- Nu, în schimb pentru toată chestiunea cu proprietatea, prin care Oficiul de Cadastru a intabulat pe numele Apelor Române tot Parcul Unirii și apoi și această instituție prefăcându-se că nu vede erorea, a semnat un protocol cu Primăria Sectorului 4, și Sectorul 4 s-a prefăcut că nu vede și Sectorul 3 s-a prefăcut că nu vede, pe chestiunea asta suntem foarte aproape să facem plângere penală, pentru că nu este posibil ca nimeni să nu vadă că Apele Române, în loc să gestioneze un curs de apă, cum e firesc, gestionează semafoare, străzi.

- Ce înseamnă foarte aproape?

- Am o oarecare experiență cu instituțiile de cercetare penală, nu avem mari așteptări de la ele, am depus plângeri penale mult mai evidente care nu s-au soluționat cu nimic, dar este obligația noastră legală să o facem. Mai cercetăm documentele pe acest lanț de la Oficiul de Cadastru, Apele Române, Primăria Sector 3, Primăria Sector 4.

- Știți ce lipsește din toată povestea asta? Cetățenii, pentru că nimeni nu a înțeles care e urgența, cât e gradul de risc, procentele prin care Planșeul Unirii e pericol public.

- Noi avem un număr de experți, acreditați de statul român, oameni care au drept de semnătură și care pot să spună când există sau nu pericol public. Ceea ce spun experții, sunt patru expertize care s-au făcut pe Planșeul de la Unirii spune că starea acestuia este nesatisfăcătoare, un grad 4 din 5, așa cum este la majoritatea podurilor și pasajelor din București. De ce așa? Pentru că din subfinanțarea pe care am avut-o de 20 de ani încoace, Primăria Generală nu a avut bani să investească în lucrurile acestea.

- Când vor începe lucrările acolo? Când estimați?

- Dacă vorbim de Planșeul Unirii e responsabilitatea domnului Băluță, pe care și-a asumat-o, sunt optimist pentru că în momentul în care vor veni cu un proiect, toată lumea cunoscând importanța acestui punct, va devansa niște termene, astfel încât să ne uităm cu toții serios la proiect, să se dea avizele și să dăm și autorizația. Dacă vorbim de celelalte pasaje din București, sunt trei care stau mai rău decât Planșeul de la Unirii, cel de la Obor, cel de la Lujerului și podul de pe București-Ploiești, suntem în faza de documentații și în bugetul pentru 2025 o să dăm banii ca să intervenim și acolo.

Candidat la prezidențiale în 2029? 

Întrebat dacă s-a decis pe cine susține la prezidențiale în acest an, Nicușor Dan a recunoscut că este a luat deja o decizie în proporție de 90%. Cât privește o posibilă candidatură în 2029 la prezidențiale, edilul Bucureștiului nu a exclus posibilitatea, dar a recunoscut că și-ar mai dori un mandat la Capitală.

- V-ați decis pe cine sprijiniți la alegerile prezidențiale că văd că toată lumea vă curtează?

- Deocamdată am ieșit cu 20 de solicitări către candidați, m-am întâlnit cu doamna Lasconi, joi cu domnul Orban, Ciucă și vom vedea după.

- Aveți o decizie luată?

- Eu personal sunt destul de convins, mai aștept toate discuțiile.

- Îmi plac procentele, ce înseamnă destul de decis?

- 90%.

- Ați început prin ce am văzut la Planșeul Unirii campania electorală pentru 2029, dumneavoastră prezidențiabil?

- Nu vreau să mă gândesc deloc așa departe, ce am făcut la Planșeul Unirii a fost apărarea unui principiu că nu se poate în kilometrul 0 al orașului, cineva să vină să pună niște garduri fără niciun fel de drept.

- Nu vreți să fiți președintele României?

- De principiu îmi doresc încă un mandat, după acesta pe care o să îl încep acum, pentru că m-am angajat la niște lucruri, Bucureștiul are niște probleme sistemice care au fost neglijate, dar în politică nu e bine să excluzi variante.

- Cât la sută lăsați portița deschisă să fiți candidat? 

- De principiu, trei ani de zile de acum încolo nu mă gândesc decât la administrația locală, cum va arăta România atunci, care vor fi nevoile societății vom evalua.