Când va dezbate Curtea Constituţională sesizarea Guvernului privind moţiunea de cenzură - surse

Curtea Constituţională va dezbate sesizarea Guvernului privind moţiunea de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR abia după congresul PNL din 25 septembrie, în care vor avea loc alegerile pentru conducerea Partidului Naţional Liberal.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Potrivit surselor News.ro, Curtea Constituţională va dezbate sesizarea privind moţiunea de cenzură după congresul PNL, pentru că nu doreşte să intervină în conflictul dintre partidele de pe scena politică.

Anunţul oficial privind data dezbaterii sesizării depuse de Guvern urmează să fie făcut, cel mai probabil, miercuri, după expirarea termenului de transmitere a punctelor de vedere din partea părţilor implicate.

Sesizarea Curţii Constituţionale cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Guvern generat în urma depunerii moţiunii de cenzură de către USR PLUS şi AUR a fost făcută de premier tocmai cu scopul de a amâna dezbaterea şi votarea acestei moţiuni până după congresul PNL din 25 septembrie, când Florin Cîţu îl contracandidează pe Ludovic Orban la şefia partidului.

Ce solicită Guvernul Curţii Constituţionale

Conflictul dintre partidele politice nu va dispărea nici după alegerile din PNL, astfel că decizia CCR pare mai degrabă să evite lupta internă din cadrul Partidului Naţional Liberal. Liberalii au reuşit până acum să blocheze dezbaterea şi votul moţiunii cu sprijinul PSD.

Guvernul a solicitat miercurea trecută Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură USR PLUS - AUR, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului.

În documentul semnat de premier, Ludovic Orban este acuzat că a încălcat prevederile constituţionale pentru că nu a comunicat Guvernului moţiunea în ziua în care a fost depusă şi pentru că ulterior a comunicat o moţiune ”iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide”.

Situaţie fără precedent în Parlamentul României

Mai mult, PNL şi PSD s-au aliat în Birourile Permanente ale celor două Camere şi au cerut Curţii Constituţionale să admită sesizarea premierului Florin Cîţu privind conflictul juridic, pe tema moţiunii de cenzură, dintre Parlament şi Guvern, o decizie practic împotriva Parlamentului.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi-a asumat, marţi, punctul de vedere emis de Senat cu privire la conflictul juridic dintre Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depuse de USR PLUS şi AUR. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Roman (PNL) a spus că punctul de vedere al Comisiei senatoriale de constituţionalitate, care este unul favorabil poziţiei Guvernului, va fi transmis Curţii Constituţionale din partea Camerei Deputaţilor.

Acesta a fost însuşit şi de Senat. Preşedintele Senatului, Anca Dragu, spune însă că va trimite Curţii Constituţionale două puncte de vedere - unul al Comisiei de resort, însuşit de Biroul permanent, şi altul în nume personal - referitoare la sesizarea Guvernului. Asta pentru că pentru prima dată, BP trimite un punct de vedere defavorabil Senatului.