Cătălin Predoiu explică de unde a venit pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu: Senatul nu putea evita decizia CCR

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a explicat votul din Senat pentru pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu, spunând că nu putea fi evitată decizia CCR potrivit căreia, pentru a constitui infracţiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. De asemenea, ministrul argumentează că sub acest prag nu există un vid legislativ, ci dimpotrivă, "funcţionează o contravenţie foarte severă". În urma criticilor, ministerul Justiției a propus miercuri seară coborârea pragului la 9.000 de lei.

• "Hristos a Înviat!" Bisericile din țară, neîncăpătoare în Noaptea de Înviere. Mii de credincioşi au primit Lumina Sfântă în suflete şi în case

Celebra Ordonanţă 13, care a provocat ample proteste de stradă în urmă cu 6 ani, a fost resuscitată de senatorii coaliţiei PSD-PNL-UDMR. Aleşii Puterii au votat marţi la unison modificarea Codului Penal şi impunerea unui prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu. Senatorii susţin că aşa au vrut să pună Codul Penal în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.

Unii lideri politici contestă deja proiectul care urmează să ajungă pe masa deputaţilor şi spun că acest prag este foarte mare. Ministerul Justiţiei a anunţat miercuri că propune pentru votul decisiv din Cameră un prag de 9000 de lei. Atât liderul PSD, Marcel Ciolacu, cât şi cel al PNL, Nicolae Ciucă, au declarat, prin postări pe Facebook, că vor susţine propunerea Ministerului Justiţiei. Pragul de 9.000 lei la infracţiunea de abuz în serviciu este nesimţit de mare, a reactionat azi prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan. Senatul nu este cameră decizională, astfel că proiectul de lege adoptat miercuri poate fi modificat în Camera Deputaților.

Ministrul Predoiu explică de unde a venit pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu

"Nici din partea sistemului judiciar nu a venit o propunere concretă. Nu este inexplicabil nici acest lucru, pentru că toată lumea s-a ferit oarecum să indice o valoare. De ce? Pentru că nici Curtea Constituțională, nici Comisia de la Veneția, nici reglementări comparate nu ne indică un reper aici. Până la urmă, e oarecum o decizie care ține cont de felul în care gândești protecția acestor interese.

Singura indicație orientativă a fost în alte reglementări care există în prezent, în zona de legislație penal-fiscală, unde în zona de infracțiuni privind evaziunea fiscală, de exemplu, sunt valori comparative, ba chiar praguri mai mari. Acest lucru era firesc să înceapă de la o propunere. În ultimele săptămâni, inclusiv în săptămâna precedentă, au fost două ședințe care au avut pe ordinea de zi aceste chestiuni, legea pensiilor și coduri, pentru că au termen în PNRR", a spus Cătălin Predoiu într-un interviu la Digi24.

"Senatul nu avea cum să evite decizia Curţii Constituţionale. Pentru că acolo nu mai vorbeam doar despre un proiect în dezbatere publică, cum era în faza ministerială, acolo vorbeam despre un proiect care trebuia adoptat, un proiect pe care trebuia dat un vot, pentru ca el să devină lege, mai departe, după adoptarea în Camera Deputaţilor. Acest vot nu putea face abstracţie de decizia 392 din 2017 a Curţii Constituţionale. Ori această decizie spune foarte clar, în paragraful 55, că pentru a constitui infracţiune, această faptă trebuie raportată la un prag valoric sau la o vătămare de o anumită intensitate a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti" a mai spus Predoiu, potrivit news.ro.

El a subliniat că în caz contrar, textul ar fi fost neconstituţional, nefiind conform deciziei Curţii. "Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegem este că Senatul a acţionat firesc în includerea unui prag în lege", a precizat Cătălin Predoiu. De asemenea, el remarcă faptiul că în paragraful 56 al aceleiaşi decizii, 392 din 2017, "CCR spune că absenţa unui astfel de prag a condus la insecuritate în raporturile juridice, la o instabilitate a acestor raporturi juridice, la jurisprudenţă neunitară, deci a arătat şi consecinţele inexistenţei acestui prag".

Ministrul Justiţiei a argumentat că practica anterioară a arătat că foarte multe anchete finalizate cu trimitere în judecată, pe abuz în serviciu au fost judecate de instanţă şi s-au tranşat într-un fel "în care nu a fost foarte consonant cu acţiunea procurorilor, în sensul că foarte multe inculpări s-au terminat cu achitări, unele chiar pentru motivaţie în sensul că fapta nu există". "Deci, au existat aceste controverse, această instabilitate, în anii precedenţi care, probabil, a motivat decizia Curţii", afirmă ministrul.

Un al argument prezentat de Cătălin Predoiu este cel potrivit căruia şi în cazul infracţiunilor sub pragul stabilit de Senat există sancţiuni. "Al doilea aspect esenţial, care a scăpat dezbaterii de ieri, din câte am observat, este faptul că sub acest prag nu există un vid legislativ, dimpotrivă, sub acest prag funcţionează o contravenţie foarte severă. Adică, fapta care nu are drept consecinţe o pagubă care depăşeşte pragul valoric este sancţionată în forma contravenţiei cu amendă foarte dură, dacă este săvârşită cu intenţie, cu amendă de la 20.000 de lei de la 200.000 de lei, iar dacă este săvârşită din culpă, cu amendă de la 10.000 de lei la 100.000, plus repararea prejudiciului, evident", a explicat ministrul.

"Asta înseamnă că nu poate să fie vorba aici de o acţiune deliberată a Senatului, a lăsa nesancţionate de către lege anumite fapte, dimpotrivă, Senatul a adoptat şi acest amendament. Prin urmare, cred că cei doi piloni ai amendamentelor aduse la Senat, acoperă aceste plaje de fapte care, repet, în trecut, au generat o jurispudenţă neunitară, satisface exigenţele Curţii constituţionale şi, în acelaşi timp, protejează, în două moduri, interesele generale ale societăţii, respectiv, valorile protejate prin infracţiunea respectivă, contravenţia respectivă", a conchis Cătălin Predoiu.