DOCUMENT. Guvernul pune în dezbatere publică Planul Național de Redresare și Reziliență. Cîțu: Alocăm resurse pentru infrastructură rutieră și feroviară. Vrem să construi spitale noi

Premierul Florin Cîțu a anunțat vineri, la finalul ședinței de guvern, că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi pus în dezbatere publică, iar săptămâna viitoare va fi adoptat mandatul de negociere cu Comisia Europeană.

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

Premierul Florin Cîțu anunță că PNRR reprezintă prioritățile României din prezent: „Alocăm resurse importante infrastructurii rutiere și feroviară - și autostrăzi. Binențeles, rețeaua de gaze, vrem să construim spitale noi și măsuri sociale.” Documentul poate fi consultat la finalul articolului.

„Al doilea lucru discutat a fost PNRR, a fost al doilea test al acestei coaliţii, după bugetul pe 2021. PNRR trebuie implementat până în 2026, se pare că trebuie să fim aici şi după 2024 ca să ne asigurăm că va fi implementat. Avem astăzi pentru dezbatere publică un PNRR care prezintă priorităţile României astăzi. Alocăm resurse importante pentru infrastructură rutieră şi feroviară, şi autostrăzi vrem să facem prin acest program. Bineînţeles pentru reţeaua de gaze. Vrem să construim spitale noi, spune foarte clar în acest program, şi bineînţeles măsuri sociale. Deci acordăm o importanţă priorităţilor, o reformă de care România avea nevoie şi reformele costă şi avem această finanţare E o şansă pe care nu o putem rata. Eu doar vreau să vă spun că astăzi intrăm în dezbatere publică, toată lumea va vedea programul şi săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program”, a afirmat Florin Cîţu. El a adăugat că PNRR va fi din nou prezentat în Parlament, însă aprobarea lui va fi făcută de Guvern. „Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost prezentat în comisiile parlamentare şi va fi prezentat din nou în Parlament, dar aprobarea şi dezbaterea se fac în Guvern”, a completat Cîţu.

Cristian Ghinea: A7 va avea staţii de încărcare pentru autovehicule electrice, perdea forestieră, dar nu va avea pistă de biciclete

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat că Autostrada A7 va avea staţii de încărcare pentru autovehiculele electrice, perdea forestieră, dar nu va avea pistă de biciclete. El a menţionat că este un alt proiect prin PNRR care îşi propune realizarea a trei mii de kilometri de piste de biciclete. Cristian Ghinea a fost întrebat la finalul şedinţei de Guvern, dacă pe Autostrada A7 ar putea exista piste de biciclete. 

"Cred că cineva a făcut exces de zel acolo. S-a spus cândva în trecut că autostrăzile trebuie să fie verzi. Ele nu pot fi verzi ca atare, pe anexa de la regulament, investiţia eventuală în perdele sau în piste de bicicletă este verde, dar nu autostrada ca atare. Deci, A7 va avea perdea forestieră, prima autostradă care va avea aşa ceva, A7 va avea staţii de încărcare autovehicule electrice, A7 nu va avea pistă de biciclete pentru că ar fi stupid să construieşti piesă de bicicletă de-a lungul autostrăzii. Eu nu m-aş plimba pe lângă o autostradă unde trece camionul cu 120 la oră. A fost o idee care a rămas în sistem de a face autostrăzi la genul ăsta, nu se va întâmpla”, a afirmat Cristian Ghinea.

El a menţionat că există un proiect care îşi propune realizarea a trei mii de kilometri de piste de biciclete. "Avem însă România Velo. Ne propunem 3.000 de kilometri de piste pentru turismul pe bicicletă prin locurile în care nu trec autostrăzi, în mod evident. Velo 6 înseamnă traseul Velo european care intră în România o dată cu Dunărea şi se termină în Delta Dunării. Este traseu care, dacă luaţi hărţi din Germania de acum câţiva ani, apar acolo ca existând în România - nemţii au crezut că le-am făcut - nu le-am făcut, este o întârziere care trebuie să ne pună pe gânduri. Deci EuroVelo 6 ar trebui făcut din PNRR, este trecut ca atare ca proiect. Via Transilvanica, un proiect superb, început de comunităţile locale unde au început să se construiască pe bani privaţi, ar trebui preluat în PNRR astfel încât în 2026 să ne putem plimba cu bicicleta pe trasee dedicate bicicletelor în jurul ţării”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Cristian Ghinea a menţionat că toate autostrăzile realizate cu fonduri din PNRR trebuie finalizate până în 2026.

Nicuşor Dan: Am propus finanţarea prin PNRR a trenul metropolitan care va avea în final 8 tronsoane de cale ferată modernă în jurul Capitalei. Valoarea totală a proiectelor este de circa 530 de milioane euro

Primarul general Nicuşor Dan a anunţat că a propus finanţarea celor 9 proiecte pentru construirea trenului metropolitan prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Capitala va avea în final 8 tronsoane de cale ferată modernă. Valoarea totală a proiectelor este de aproximativ 530 milioane euro, a adăugat Dan. „Cel mai mare proiect pentru cea mai mare problemă a Capitalei – acesta este trenul metropolitan, care va avea o contribuţie importantă la rezolvarea chestiunii traficului în Bucureşti. Pentru realizarea trenului metropolitan pe infrastructura existentă a CFR, am propus finanţarea prin PNRR a 9 proiecte complementare, 8 dintre ele dedicate modernizării celor 8 linii de cale ferată şi unul dedicat achiziţiei de trenuri. Lucrările de modernizare a căilor ferate includ reparaţii capitale ale şinelor, reabilitarea staţiilor existente şi construirea de noi staţii, modernizarea trecerilor la nivel, pasaje rutiere, electrificarea liniilor, iar în privinţa mijloacelor de transport avem în vedere achiziţia a 50 de trenuri electrice”, a scris Nicuşor Dan vineri pe Facebook. 

El a prezentat şi tronsoanele de cale ferată care vor modernizate în Bucureşti. „Vom avea în final 8 tronsoane de cale ferată modernă în jurul Capitalei: Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest (primul tronson), Gara de Nord / Basarab – Gara de Vest – Progresul (al doilea tronson), Gara de Vest – Staţia Vasile Milea (al treilea tronson), Gara de Nord – Chitila – Scroviştea (al patrulea tronson), Gara Obor – Brăneşti – Islaz (al cincilea tronson), Gara de Nord – Chiajna – Grădinari (al şaselea tronson), Gara de Nord – Mogoşoaia – Grădiştea (al şaptelea tronson) şi Gara de Nord – Săbăreni (al optulea tronson)”, a completat edilul general. Acesta a mai spus că pentru realizarea trenului metropolitan va exista o colaborare cu Ministerul Transporturilor şi cu cei din Consiliul Judeţean Ilfov. 

„Valoarea totală a acestor 9 proiecte este de circa 530 de milioane de euro, iar în realizarea trenului metropolitan vom colabora cu Ministerul Transporturilor, cu Consiliul Judeţean Ilfov şi cu primăriile mai multor localităţi învecinate Capitalei. E o investiţie de mare anvergură, care va avea un impact pozitiv atât asupra mobilităţii în Bucureşti şi Ilfov, cât şi asupra calităţii mediului”, a conchis Nicuşor Dan. 

Cristian Ghinea, despre PNRR: Este un plan naţional de relansare şi fără reforme, cu bani nu rezolvi totul, trebuie şi schimbări

Cristian Ghinea a spus că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este unul de relansare, dar că, dacă nu sunt făcute şi anumite reforme, atunci numai cu bani nu se rezolvă totul. El a prezentat şi câteva reforme care vor fi finanţate din PNRR, printre care cea a sistemului de pensii, conectarea caselor electronice de marcat sau digitalizarea relaţiei dintre medic şi pacient. Cristian Ghinea a declarat, vineri, la finalul şedinţei de Guvern, că în PNRR sunt incluse şi reforme pentru modernizarea României. 

"Pe lângă investiţii însă pe care le-a prezentat şi premierul şi vicepremierul, PNRR este despre reforme. Este un plan naţional de relansare şi fără reforme, cu bani nu rezolvi totul, trebuie şi schimbări. Şi de asta sunt mândru că am inclus în această versiune a documentului nişte reforme esenţiale pentru modernizarea României. Vorbim de o reformă a sistemului de pensii, care într-o nouă legislaţie trebuie să aşeze sistemul pe baze echitabile. Mă aştept la această reformă să diminueze problema pe care toţi românii o resimt a pensiilor speciale, mă aştept să ne îndreptăm spre acel principiu care trebuie să fie sfânt, pensie după contributivitate”, a afirmat Ghinea.

El s-a referit şi la reformele fiscale, printre care conectarea caselor electronice de marcat. "De asemenea, reforme fiscale, conectarea caselor electronice de marcat astfel încât să avem în timp real prin mijloace digitale volumul de încasări şi să creştem, fără a creşte impozitele, ratele impozitelor, de a creşte veniturile la bugetul statului. Vorbim pe partea de educaţie, pe lângă investiţiile prezentate de Dan Barna, vorbim de o reformă a guvernanţei şcolilor, de atribuţii mutate spre nivelul şcolilor astfel încât să putem să lăsăm iniţiativa locală să vină cu priorităţile adevărate. Vorbim de o reformă Casei Naţionale de Asigurări, de o digitalizare completă a relaţiei dintre pacient şi medic”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. 

El a comentat şi realizarea unui sistem pentru ca oamenii să poată munci legal şi să aibă acoperire pentru pensii şi sănătate. "Pe partea de formalizare a muncii încă suntem ţara membră a Uniunii Europene cu cel mai mare grad de muncă în zona gri sau zona neagră. Trebuie să creem un sistem de stimulare a acestor oameni să poată să muncească legal, să beneficieze de acoperirea de sănătate şi de pensii. Vom legifera tichetele de muncă care sunt o metodă flexibilă, nebirocratică, de a plăti oameni care muncesc în zona de zilieri, în agricultură, în servicii prestate la domiciliu”, a transmis Ghinea. 

Ministrul a vorbit şi la reforma asistenţei sociale. "De asemenea, implementăm în sfârşit reforma profundă a asistenţei sociale care este legea venitului minim de incluziune, care creează practic aceste stimulente pentru oamenii aflaţi la baza de jos a veniturilor să intre în câmpul muncii formalizate. Este o lege dată de Parlamentul României în 2016 care nu a fost implementată, o reformă socială lucrată împreună cu Comisia Europeană şi cu Banca Mondială şi pe care vom începe implementarea ei prin acest program din care acoperim o parte din şocul bugetar pe primii trei ani”, a mai declarat Cristian Ghinea.

Planul Național de Relansare și Reziliență by Alexandru Badea on Scribd