Ion Iliescu, la 32 de ani de la Revoluţie: Dragi compatrioţi. Am ales ca metodă de guvernare consensul. Adversarii nu sunt duşmani care trebuie distruşi. Dialogul nu e semn de slăbiciune

Fostul preşedinte Ion Iliescu afirmă, într-o postare la 32 de ani de la Revoluţie, că anii care au urmat despărţirii de ceauşism au fost ani de sacrificii, lipsuri, de schimbări economice dureroase, chiar de eşecuri, dar că autorităţile de la acel moment au reuşit ceea ce şi-au propus ca obiectiv strategic, integrarea în UE şi în NATO, pentru că au reuşit să fie solidare în promovarea intereselor ţării şi au păstrat dialogul politic şi social.

• Jumătate de ţară intră sub cod galben de ploi torențiale, grindină și vânt. Zonele vizate. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

El afirmă că a ales ca metodă de guvernare consensul şi îşi exprimă regretul că, de la o vreme, confruntarea a devenit instrumentul rezolvării tuturor crizelor, unele inevitabile, subliniind că adversarii politici nu sunt duşmani care trebuie distruşi, iar dialogul şi negocierea nu sunt semne de slăbiciune. Decizie definitivă: Dosarul Revoluției, întors la Parchetul Militar. După 32 de ani, ancheta trebuie reluată

”Dragi compatrioţi,

Cei treizeci şi doi de ani scurşi de la momentul începerii Revoluţiei Române, act de curaj şi de demnitate al naţiunii române, au cunoscut schimbări radicale în sistemul politic, în societate, în statutul României în Europa şi în lume. Asta nu înseamnă că am epuizat agenda Revoluţiei, agendă schiţată de revoluţionarii din Timişoara, după 15 decembrie 1989, şi definitivată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale, în Comunicatul său pentru ţară, din seara zilei de 22 decembrie 1989.

O revoluţie este, poate părea paradoxal unora, un act din perspectiva timpului lung. Nu am avut o baghetă magică, care să ne permită schimbarea lucrurilor peste noapte. Anii care au urmat despărţirii de ceauşism au fost ani de sacrificii, lipsuri, de schimbări economice dureroase, chiar de eşecuri. Mergeam pe un drum pe care nimeni nu mai mersese până atunci. Am reuşit ceea ce ne-am propus ca obiectiv strategic, integrarea în UE şi în NATO, pentru că am reuşit să fim solidari în promovarea intereselor noastre, şi am păstrat dialogul politic şi social. Am ales ca metodă de guvernare consensul, deşi nu au lipsit momentele de confruntare, în stradă, dar şi pe scena politică. Au învins raţiunea şi responsabilitatea faţă de viitorul României.

Regret să constat că, de la o vreme, confruntarea a devenit instrumentul rezolvării tuturor crizelor, inevitabile, cele mai multe, pentru că nu suntem izolaţi de ceea ce se petrece în lume. Nu, adversarii politici nu sunt duşmani, care trebuie distruşi. Dialogul şi negocierea nu sunt semne de slăbiciune. Ar fi fost bine să fi depăşit criza politică şi socială din decembrie 1989, care a dus la schimbarea de regim politic, prin dialog şi negociere. Dar regimul ceauşist a ales confruntarea cu societatea, şi din această cauză am avut atâtea victime nevinovate în acele zile. Dar am învăţat, atunci, o lecţie: libertatea, demnitatea, democraţia, sunt lucruri pentru care merită să lupţi, indiferent de circumstanţe.

Aduc omagiul meu tuturor celor care s-au jertfit, civili şi militari, pentru a fi liberi. Regret dispariţia dintre noi a doi oameni care au reprezentat, etic şi moral, un exemplu pentru ceea ce a însemnat Revoluţia Română: Claudiu Iordache şi Vasile Marcu.

România va reuşi să-şi depăşească problemele dacă societatea va rămâne solidară, iar democraţia nu va fi golită de conţinut. România este un proiect al tuturor, pentru toţi. Numai aşa Revoluţia Română are un sens şi o finalitate. Merită să ne gândim la asta, şi să acţionăm în consecinţă”, scrie pe blog fostul preşedinte.