Lucrările de pe Canalul Bâstroe. Barna: Există manipulări şi dezinformări. Rusia vrea să slăbească solidaritatea românilor faţă de ucraineni

Deputatul USR Dan Barna a declarat, luni, că reacţia Guvernului faţă de ceea ce se întâmplă pe Canalul Bâstroe reprezintă o "bâlbâială", menţionând că există pe acest subiect "o componentă de dezinformare", iar românii trebuie "să nu plece pe această fentă", care încearcă "să aducă învrăjbire şi suferinţă".

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

"Sunt două aspecte şi două chei în care trebuie privit acest subiect. Pe de o parte, vedem un subiect care de vreo 10-15 ani este într-o discuţie tehnică la nivel european între România şi Ucraina legat de reglementarea Canalului Bâstroe şi a frontierei din acea zonă şi este surprinzător faptul că vedem că premierul României spune că am invitat acum ambasadorul şi o să încercăm să lămurim ce se întâmplă acolo. Avem un subiect pe agenda publică, un subiect tehnic de lungă durată în relaţiile României cu Ucraina despre care nu avem încă fapte. Încă o bâlbâială a acestei guvernări care reuşeşte să fie cu 2, 3, 5 zile în urma ştirilor. Din această perspectivă, mă aştept să vedem în primul rând faptele, ceea ce se întâmplă concret acolo", a afirmat Barna la Parlament, potrivit Agerpres. 

El a menţionat că la graniţa României este un război şi există manipulări şi dezinformări. "Cea de-a doua cheie vine din această perspectivă: suntem în război, la graniţa noastră se desfăşoară un război şi nu trebuie să fie o mirare pentru nimeni că asistăm la manipulări şi dezinformări foarte bine construite. Faptul că acest subiect, de la care încă nu avem încă datele concrete, clare, a urcat foarte sus în agenda publică arată un interes major al Rusiei de a slăbi solidaritatea României faţă de cetăţenii ucraineni, care în momentul de faţă trec prin tragedia pe care o vedem în fiecare zi. Mesajul pe care îl transmit către toţi românii este să nu plece pe această fentă, care nu încearcă decât să aducă învrăjbire şi suferinţă, pentru că acolo discutăm despre nişte elemente tehnice, de nişte poziţii pe care România le-a exprimat, nişte rapoarte pe care Guvernul României le-a trimis la Comisia Europeană legat de ce se întâmplă în Delta Dunării şi de impactul unor proiecte de acolo, cum este cel pe Canalul Bâstroe. Deci, este o componentă de dezinformare, în egală măsură, şi de aceea citiţi cu atenţie şi nu plecaţi pe fentă", a spus Barna.

Întrebat în legătură cu faptul că autorităţile caută soluţii abia la o săptămână de când au apărut informaţiile legate de aceste lucrări de pe Canalul Bâstroe, Barna a menţionat: "Din nou, este un Guvern depăşit de ceea ce se întâmplă în fiecare zi, aceasta este realitatea foarte evidentă". "La fel cum s-a întâmplat cu reacţia faţă de Moldova şi de comunicatul preşedintei Maia Sandu, la fel vedem şi pe acest subiect o năuceală a acestui Guvern", a adăugat Dan Barna.

MAE a solicitat Ucrainei stoparea lucrărilor de dragaj în cazul în care nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie. Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziţia ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, luni, la sediul MAE, pentru o discuţie cu secretarul de stat pentru Afaceri Strategice, Iulian Fota, context în care partea română a reiterat solicitarea "stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreţinerea căii de navigaţie".

Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a declarat luni că "orice excedere" de la lucrări de întreţinere pe canalul Bâstroe va fi clarificată între România şi Ucraina şi că în acest caz va fi sesizată Comisia Europeană. La rândul său, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că România nu permite sub nicio formă distrugerea Deltei Dunării iar lucrările de pe Canalul Bâstroe trebuie să înceteze.

Vineri, 17 februarie, Ministerul ucrainean al Infrastructurii a anunţat că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m, "o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării", deşi Ambasada Ucrainei la Bucureşti a susţinut sâmbătă că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile.

Ambasadorul Ucrainei: Ucraina nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație

Comunicat MAE:

"Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, luni, 20 februarie 2023, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota. În cadrul discuției, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei). 

Partea română a reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul  în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Partea română a evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene. MAE a reamintit că, în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop.

Totodată, în cadrul întâlnirii, partea română a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia în vederea efectuării de măsurători de batimetrie, sedimentare și de debite pe întreaga albie a brațului Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina, pentru a identifica modificările morfologice care au survenit pe brațul Chilia începând cu anul 2005. 

MAE a arătat în cadrul întâlnirii că un astfel de acord al părții ucrainene va contribui la clarificarea aspectelor anterior menționate, precum și la asigurarea deplină a încrederii între cele două părți - ca parteneri și state vecine apropiate, care împărtășesc aceleași valori.

MAE reiterează, în acest context, faptul că verificarea pe teren a informațiilor tehnice specifice nu se află în competențele MAE, care nu are structuri teritoriale și nici specializare în materie.  Ministerul Afacerilor Externe consideră că este absolut necesar ca aceste chestiuni să fie lămurite cât mai rapid și sigur de către autoritățile române competente.

Ambasadorul Ucrainei a arătat că partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei.  Partea ucraineană a indicat, de asemenea, că necesitatea asigurării navigabilității pe brațul Chilia și capacitarea porturilor fluviale ale acestui stat (în mod particular a portului Izmail) a survenit în contextul blocadei instituite de Rusia asupra portului Odesa.

Partea ucraineană a exprimat deplina deschidere pentru reluarea dialogului la nivel tehnic, în scopul clarificării tuturor elementelor de interes și stabilirii cooperării în cadrul acestui proiect cu luarea în considerare a intereselor ambelor părți, inclusiv a celor deduse din necesitatea protejării mediului Deltei Dunării. În acest scop, partea ucraineană a propus organizarea în perioada următoare a unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile pentru domeniul transporturilor din cele două state.  MAE reamintește că ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, sâmbătă, 18 februarie, în marja Conferinței de Securitate de la München, prin care a solicitat clarificarea cât mai curând a poziției părții ucrainene.

MAE reiterează, de asemenea, că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigație Bâstroe” și evaluarea instituției privind impactul acestora, iar ulterior MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigație Bâstroe”, precum și evaluarea caracterului acestora. Totodată, MAE a solicitat la 15 februarie informații de specialitate din partea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). În urma acestor solicitări, MAE nu a primit până în prezent informări din partea acestor autorități aflate în subordinea altor ministere de resort din care să rezulte că partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire. 

De asemenea, MAE a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului. Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului „canal de navigație Bâstroe”."