Ludovic Orban şi Anca Dragu au trimis opinii separate la CCR, privind moţiunea de cenzură. Ambii cer respingerea cererii Guvernului

Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor, a urmat exemplul Ancăi Dragu, preşedinta Senatului, şi a transmis Curţii Constituţionale un punct de vedere separat faţă de cel al Camerei, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Anca Dragu a anunţat marţi, după o situaţie fără precedent în Parlamentul României când atât Camera, cât şi Senatul şi-au însuşit un punct de vedere adoptat de Comisia pentru constituţionalitate, favorabil Guvernului, că ea va transmite un alt punct de vedere Curţii Constituţionale, în nume personal. Exemplul a fost urmat azi şi de preşedintele PNL Ludovic Orban, ambii preşedinţi ai Camerelor susţinând că nu există motive pentru a fi considerată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament.

"Această procedură prealabilă dezbaterii și adoptării moțiunii nu a produs nici un efect asupra raporturilor dintre Parlament și Guvern și nici nu poate genera un conflict juridic de natură constituțională între aceste două autorități publice. [...]

Cele două Camere ale Parlamentului reunite ca for comun [...] au un rol pasiv de înregistrare și, respectiv, de prezentare formală a conținutului moțiunii de cenzură și luării sale la cunoștință de către prim-ministru. Ca atare, până la momentul dezbaterii și votării moțiunii de cenzură […], nu s-a încălcat nici un text constituțional sau regulamentar. Până la faza dezbaterii moțiunii de cenzură, Guvernul nu a intrat în raporturi juridice propriu-zise cu Parlamentul. Prin urmare, nu s-a putut produce nici un blocaj instituțional în dauna activității Guvernului sau a vreunui minister”, se arată în punctele de vedere trimise de cei doi preşedinţi ai Camerelor.

Ce spune Ludovic Orban despre conflictul cu Guvernul

"Din analiza conținutului sesizării, constatăm însă că autorul acesteia nu descrie o relație de cauzalitate între actele, faptele, acțiunile sau inacțiunile care ar fi fost în competența președintelui Camerei Deputaților și la care acesta ar fi recurs sau de la care s-ar fi abținut, după caz, și afectarea drepturilor ori competențelor constituționale ale autorității executive, cu consecința împiedicării funcționării normale a acesteia și/sau a declanșării blocajului instituțional.

În sesizare se observă că doar sunt prezumate, ipotetic, „abuzuri din partea Parlamentului” și considerații asociate de natură teoretică, argumentații care în opinia noastră nu pot demonstra în mod neunivoc existența unui conflict instituțional. În acest context, apreciem că nu poate fi reținută în sarcina președintelui Camerei Deputaților nicio poziționare expresă sau implicită care să determine tergiversarea ori blocarea dezbaterii moțiunii de cenzură, împrejurare care ar fi reprezentat cu adevărat o încălcare evidentă a relațiilor instituționale de rang constituțional. Dimpotrivă, considerăm că tocmai deciziile sale au contribuit în mare măsură la evitarea unor situații care ar fi putut antama un conflict juridic constituțional.

De asemenea, în speța dedusă controlului de constituționalitate nu poate fi reținută nici arogarea de către Parlamentul României, prin președintele Camerei Deputaților, a unor competențe care nu îi aparțin și nici încălcarea de către acesta a competențelor în materie care ar aparține Guvernului. Prin urmare, considerăm că nu poate fi reținut ca fiind neconstituțional și neloial comportamentul Parlamentului, prin președintele Camerei Deputaților, din perspectiva modalității de comunicare către Guvern a moțiunii de cenzură.

Având în vedere considerentele de mai sus, constatăm că situația prezentată în sesizare nu presupune și nici nu conduce la existența unui conflict juridic de natură constituțională între autorități ale statului, în sensul Constituției și al legislației subsecvente și, ca urmare, propunem respingerea sesizării", spune Ludovic Orban.

Anca Dragu spune că e vorba de un conflict politic, nu juridic

În urmă cu o zi, Anca Dragu preciza că va trimite Curţii Constituţionale două puncte de vedere - unul al Comisiei de resort, însuşit de Biroul permanent, şi altul în nume personal - referitoare la sesizarea Guvernului transmisă Curţii privind existenţa unui conflict juridic Guvern - Parlament în cazul moţiunii de cenzură.

"În acest punct de vedere, semnat de mine, în calitate de preşedinte al Senatului României, arăt că nu se constituie motive pentru a considera existenţa unui conflict juridic de natură constituţională. Este de fapt un conflict de natură politică pe care Guvernul îl doreşte transformat într-un conflict de natură constituţională. Mai arătăm în acest punct de vedere transmis Curţii că este vorba mai degrabă de o cerere ce nu poate fi admisibilă din partea Curţii Constituţionale.

Este vorba de o serie de critici legate de iniţierea şi depunerea moţiunii de cenzură. Moţiunea de cenzură reprezintă un instrument juridic constituţional pe care îl au la dispoziţie parlamentarii, un instrument de control asupra activităţii Guvernului şi arătăm, ca atare, că nu se constituie niciun fel de blocaj al activităţii celor două instituţii. Numai un blocaj ar putea sta la baza unui conflict juridic de natură constituţională. Repet: este vorba de un conflict politic, mai degrabă, care de la nivelul Guvernului se doreşte a se transforma într-un conflict juridic de natură constituţională", a arătat Dragu, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Parlamentului. 

Când va dezbate Curtea Constituţională sesizarea Guvernului

Surse din cadrul CCR au declarat, marţi, pentru News.ro, că sesizarea ar putea fi discutată abia după Congresul PNL din 25 septembrie.  

Până în 15 setembrie părţile aveau termen să prezinte punctele de vedere.  

Şi preşedintele Senatului, Anca Dragu, a prezentat, miercuri, punctul de vedere al instituţiei în legătură cu sesizarea Guvernului privind moţiunea de cenzură. ”E un conflict politic mai degrabă, care, de la nivelul Guvernului, se doreşte a se transforma într-un conflict juridic de natură constituţională”, a declarat Anca Dragu.