Ministerul Mediului a lansat o aplicaţie pentru monitorizarea calităţii aerului

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunţat, marţi, lansarea unei aplicaţii pentru monitorizarea calităţii aerului, care va analiza patru indicatori, printre care PM10 şi PM2,5 potrivit News.ro.

• Meteorologii anunţă o "schimbare majoră" a vremii. Vom avea fenomene extreme în ţară toată săptămâna

Tanczos Barna a declarat, într-o conferinţă de presă, că prin această aplicaţie se pot urmări cele 162 de staţii din ţară. 

“Aplicaţia se numeşte Calitate aer şi se poate descărca din AppStore şi din Google Play şi se poate instala pe telefon. Prin această aplicaţie se pot urmări cele 162 de staţii din ţară. Aceste staţii funcţionale tot timpul sunt într-o perioadă de revizie, de mentenanţă, unele dintre ele sunt în curs de racordare la reţeaua de energie electrică, acolo unde nu s-au finalizat încă aceste proceduri şi monitorizează patru indicatori: PM10 şi PM2,5, un indicator foarte important în ceea ce priveşte particulele în suspensie care definesc calitatea aerului din acest punct de vedere, dioxid şi oxizi de azot - acest indicator, la fel, este foarte important pentru că oferă o imagine reală cu privire la traficul care impactează calitatea aerului, ca şi PM2,5, în oraşe”, a explicat Ministrul Mediului.

Ministrul Mediului a menţionat că mai există un proiect pentru dotarea Gărzii de Mediu cu aparatură similară

El a precizat că au fost cumpărate analizoare pentru diverse zone din ţară. “Calitatea este definită prin bun, extrem de rău, rău. Acolo veţi putea vedea care sunt încadrările pe verde sau pe roşu, acolo unde problemele sunt grave şi acolo unde calitatea aerului este impactată de poluare în zona oraşului, în zonele limitrofe. Din acest contract am achiziţionat 11 analizoare pentru diverse locaţii în ţară: Iaşi, Cluj, Braşov, Dolj şi 19 pentru zona Bucureşti-Ilfov. Aceste 19 analizoare în zona Bucureşti-Ilfov sunt deja parţial în funcţiune, nouă dintre ele sunt racordate şi la reţeaua de energie electrică, 10 sunt în curs de branşare şi oferă aceste informaţii extrem de utile pentru cetăţeni. În zona Bucureşti-Ilfov avem 30 de puncte fixe care sunt funcţionale. Repoziţionarea acestora vine din acele solicitări din partea cetăţenilor în acele zone şi din partea autorităţilor locale sau judeţene, inclusiv Consiliul Judeţean Ilfov a solicitat sprijin prin acest program de instalare de de staţii şi de analizoare pentru a putea monitoriza calitatea aerului”, a menţionat Tanczos Barna.

El a adăugat că în cadrul acestui proiect au fost cumpărate patru autolaboratoare cu aparatură necesară pentru monitorizarea şi analiza calităţii aerului care vor fi date Agenţiilor pentru Protecţia Mediului.  Ministrul Mediului a menţionat că mai există un proiect pentru dotarea Gărzii de Mediu cu aparatură similară. 

“În paralel, avem un proiect finanţat din POIM pentru o dotare a Gărzii de Mediu cu aparatură similară, astfel încât atât autolaboratoarele, cât şi capacitatea noastră de a monitoriza cu instalaţie mobilă calitatea aerului să fie să fie dezvoltate. Acest proiect finanţat din POIM este în fază de procedură de achiziţie publică, s-a finalizat caietul de sarcini. Zilele următoare va fi încărcată licitaţia în SEAP şi acolo vorbim de o sumă de peste 50 de milioane de lei, sumă care va finanţa practic această reţea mobilă de monitorizare a calităţii aerului. Acolo avem şi drone, avem şi laboratoare mobile similare cu cele pe care le-am cumpărat deja”, a mai afirmat ministrul Mediului.

El s-a referit şi la procedura de infrigement pentru cele cinci oraşe. 

“În ceea ce priveşte infringementul în cazul celor cinci oraşe, trebuie să ştim faptul că pe PM10, pe acest indicator, Bucureştiul este deja condamnat. Şi aici Comisia şi ministerul aşteaptă măsurile concrete din partea autorităţii publice locale pe Plan de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului – PICA provizoriu. Acest PICA provizoriu nu a apărut nici până în ziua de astăzi. Din câte am înţeles, există un contract pentru servicii de elaborare a PICA pe termen lung în cazul Bucureştiului, dar nu am primit nici până în ziua de astăzi acest plan de îmbunătăţire a calităţii aerului. Autoritatea publică locală trebuie să ia măsurile de reducere a poluării şi trebuie să ia măsurile pentru îmbunătăţirea calităţii aerului”, a declarat Tanczos Barna. 

El a dat şi exemple pozitive în cazul celorlalte patru oraşe. “Avem cinci oraşe - Bucureştiul şi celelalte patru: Iaşiul, Timişoara, Braşovul şi Clujul. Celelalte patru oraşe, de exemplu, cu excepţia Timişoarei, au PICA în implementare, au măsuri concrete de reducere a poluării la nivel local, la nivelul autorităţii publice locale şi au şi rezultate, pentru că atât în Braşov, cât şi în Cluj, cât şi în Iaşi analizele şi monitorizarea arată că s-a redus poluarea cu NOx şi datele sunt certe şi arată foarte clar că, de exemplu, în cazul Braşovului, dacă s-a schimbat mare parte a flotei de autobuze cu autobuze electrice apar şi rezultatele pozitive. În cazul Clujului au fost implementate restricţii cu privire la accesul în anumite zone prin străzi unice, prin reducerea numărului de parcări, creşterea preţului parcării în centru şi cu măsurile care vizează traficul în oraş au reuşit să obţină reducerea poluării cu NOx în municipiul Cluj. Şi în cazul Iaşului se constată o îmbunătăţire”, a precizat ministrul Mediului. 

Întrebat ce sancţiuni vor fi aplicate Bucureştiului pentru lipsa planului de calitate a aerului şi ce sancţiuni vor fi date de Comisia Europeană, Tanczos Barna a răspuns: “În cazul Bucureştiului, sancţiunile pot fi foarte, foarte dureroase, pentru că, dacă Bucureştiul nu aprobă un PICA, un plan de îmbunătăţire a calităţii aerului, dacă Bucureştiul nu demonstrează că ia măsuri concrete, Bucureştiul nu va scăpa de amendă. Eu am spus de la bun început că nu aş fi de acord ca o asemenea amendă să fie plătită din bugetul de stat de către toţi cetăţenii acestei ţări pentru că, să dau un exemplu, Clujul, care a demonstrat că se poate sau clujenii care suportă rigorile unor decizii câteodată dure cu privire la reducerea poluării în oraş nu ar trebui să plătească amenda sau factura pe care o primeşte România din cauza Bucureştiului. Aici, bugetul local şi bugetul municipiului trebuie să suporte consecinţele lipsei de măsuri. Amendă concretă pentru Bucureşti din acest caz nu există, dar cu siguranţă, dacă ei nu reuşesc să reducă aceste, să îmbunătăţească aceşti indicatori, cu siguranţă la un moment dat va apare şi penalitatea din partea Comisiei Europene”.