Probleme cu bugetul de stat pe 2022. Ludovic Orban: "Este făcut ca să dea bine"
Bugetul de stat pe 2022 este unul nerealist, care a fost făcut fără niciun fel de dezbatere publică şi parlamentară, doar ca să dea bine şi să rezolve problemele din cadrul coaliţiei de guvernare, susţine Ludovic Orban, fondatorul partidului Forţa Dreptei.
De Redactia Observator la 27.12.2021, 10:58
Legea bugetului de stat pe 2022 a fost votată de Parlament şi contestată apoi de USR la Curtea Constituţională, dar continuă să fie un subiect de controversă pe scena politică. Fondatorul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, spune că bugetul este neserios şi nerealist.
"Noi am avut câteva amendamente de substanţă şi am fost neplăcut surprins de faptul că parlamentarii PNL nu le-au votat, pentru că amendamentele pe care le-am depus sunt conforme programului de guvernare şi programului electoral din decembrie 2020: alocarea a 3 miliarde pentru Măsura 3, granturi pentru investiţii, care e o restanţă a Guvernului, practic, s-au derulat primele două Măsuri şi granturile pentru investiţii nu au fost deblocate; (...) de asemenea, ca urmare a faptului că în PNRR nu s-au aprobat finanţările pentru lucrările de irigaţii, am solicitat suplimentarea cu 1,5 miliarde a bugetului Ministerului Agriculturii pentru investiţii în refacerea sistemelor de irigaţii, nici acest amendament nu a fost acceptat; de asemenea, am solicitat suplimentarea bugetului Ministerului Dezvoltării pentru proiecte de infrastructură locală", a declarat Ludovic Orban la RFI.
În opinia sa, "este un buget nerealist, care supraestimează veniturile şi care este într-un fel făcut ca să dea bine şi ca să rezolve diferitele probleme din cadrul coaliţiei. Acest buget se va vedea în execuţia lui că nu este un buget construit serios, a fost făcut pe repede înainte, fără nici un fel de dezbatere publică şi fără nici un fel de dezbatere parlamentară".
Ce se întâmplă cu taxele și impozitele în 2022
Nicolae Ciucă a precizat că elaborarea bugetului este rezultatul unui proces responsabil care ţine cont de situaţiile dificile cu care se confruntă România, asemenea multor altor state.
"Mă refer la criza sanitară provocată de COVID 19, şocul preţurilor la energie, respectând, însă nevoia de consolidare bugetară, atât de importantă pentru creşterea sustenabilă şi sănătoasă a economiei. În acest context, am reuşit în bugetul pentru anul viitor să menţinem o serie de pârghii care păstrează atractivitatea investitorilor pentru economia românească, dar şi să pregătim investiţii majore finanţate din fonduri naţionale şi europene", a completat Ciucă.
Premierul a explicat că filozofia bugetului pentru anul viitor se fundamentează pe "stabilitate şi predictibilitate", coordonate menite "să încurajeze investiţiile şi să crească atractivitatea României ca destinaţie de business". "Aşa cum ne-am angajat, nu vom creşte taxe şi impozite, nu vom pune presiune pe mediul de afaceri. Vom menţine regimul fiscal actual al IMM-urilor, schemele de ajutor de stat pentru încurajarea investiţiilor şi toate măsurile aflate în vigoare pentru susţinerea antreprenorilor", a afirmat Ciucă.
Cea mai mare alocare pentru investiții
În ciuda nemulțumirii lui Florin Cîțu, premierul a adăugat că proiectul de buget include cea mai mare alocare pentru investiţii din ultimii 32 de ani. "Fondurile însumează aproximativ 88,8 miliarde lei. Reprezintă, practic, dublul sumei investiţiilor realizate în România în anul 2019. Valoarea acestor bani constă în beneficiile pe care le vor aduce pentru oameni proiectele realizate", a declarat Nicolae Ciucă.
Liderul PNL Florin Cîţu a afirmat că trebuie respectat programul de guvernare în crearea proiectului de buget pentru anul 2022 şi a adăugat că este important să se ajungă la cifra de 7% din PIB pentru investiţii, deoarece astfel pot fi susţinute creşterile de pensii şi salarii. Chestionat dacă va fi aprobat bugetul în Parlament de Crăciun sau într-o altă sesiune extraordinară, după sărbători, Cîţu a explicat că există şi varianta prin care premierul Nicolae Ciucă să îşi asume răspunderea pe proiectul de buget.
„Nu este un moft această cifră de 7%, dar este nevoie de aceste investiţii pentru a susţine creşterile de pensii şi salarii. Am spus că este nevoie de aproximativ 3 miliarde în plus pentru a ajunge la această cifră de 7% din PIB, dar mi s-a spus că bugetul este închis. Aşa cum a fost respectat pachetul social din programul de guvernare, aşa cerem să fie respectat şi pachetul de investiţii. Până la urmă premierul îşi asumă acest buget, să meargă mai departe cu el, să meargă pe varianta asumării răspunderii. Vom lua o decizie în PNL în acest sens, dar eu vă spun că acel 7% a fost negociat cu pachetul social care a fost introdus în buget. Pentru pachetul social s-au găsit bani. E şi varianta în care premierul îşi asumă acest buget şi vom vedea după aceea”, a afirmat Florin Cîţu, luni la Parlament.
Nicolae Ciucă a menţionat şi câteva dintre proiectele care vor primi finanţare anul viitor. "Autostrada Sibiu-Piteşti, Autostrada Lugoj-Deva, Autostrada Nădăşelu-Suplacu de Barcău-Borş, inclusiv legătura Centura Oradea, Autostrada A3, Autostrada Câmpia Turzii-Ocna-Târgu Mureş, Autostrada de Centură Sud a municipiului Bucureşti, inclusiv intervenţiile privind Centura existentă, Autostrada de Centură Nord a municipiului Bucureşti, Drumul Expres Craiova-Piteşti, Drumul Expres Brăila-Galaţi, Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila, Autostrada Ploieşti-Buzău", a declarat Ciucă.
Cine primeşte mai mulţi bani de la buget în 2022
- Ministerul Economiei + 62,84%
- Ministerul Culturii +45,14%
- Ministerul Transporturilor + 20,50%
- Ministerul Apărării +13,72%
- Ministerul Afacerilor Interne +11,77%
- SIE +44,26%
- STS +36,36%
- SPP +27,30%
- SRI +8,38%
- CSM +25,44%
- Curtea de Conturi +23%
- Administrația Prezidențială +22,98%
- Camera Deputaților +15,25%
- CCR +18,96%
Cine primeşte bani mai puţini de la buget în 2022
- Ministerul IMM-urilor -44,16%
- Autoritatea Electorală -36,65%
- Ministerul Dezvoltării - 23,64%
- Ministerul Public -18,70%
- Ministerul Finanțelor -14,53%
- ICCJ - 10,34%
- Ministerul Justiției - 8,98%
