Psihiatrul Gabriel Diaconu, despre "manipularea" pe TikTok la alegerile din România: "Este un vot-pedeapsă, un strigăt de ajutor"

Evenimentele recente ne-au demonstrat, încă o dată, că societatea este un organism viu ale cărui reacţii sunt imprevizibile. Deşi suntem interconectaţi şi expuşi la aceeaşi realitate, ne raportăm diferit la evenimente. Mai mult, în ultimii 20 de ani, odată cu apariţia fenomenului reţelelor sociale, într-un fel ne manifestăm în viaţa reală, atfel pozăm în universul digital. Nimeni nu poate contesta efectele benefice pe care le are oportunitatea de a comunica în timp real în online. Există însă şi reversul medaliei. Reţelele sociale au devenit locul de joacă pentru indivizi rău intenţionaţi şi grupuri de interese iar utilizatorii sunt captivi în propria bulă. Medicul specialist psihiatru Gabriel Diaconu a dezbătut această problemă în platoul Observator, însoţit de Vlad Adamescu şi Răzvan Petri, doi tineri masteranzi în Politici Publice şi ambasadori digitali ai blocului european, co-fondatori ai platformei de informare "Politica la minut".

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Ziua Naţională a fost acaparată de alegerile parlamentare?

Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatrie: Pe măsură ce se lasă seara, le văd din ce în ce mai în întuneric, şi nu doar din motive ale fizicii, cât mai degrabă în contextul acesta al suprapunerii deliberate a alegerilor cu sărbătorirea Zilei Naţionale. Este o decizie a coaliţiei de guvernare, care a fost îmbrăţişată mai mult sau mai puţin de partidele politice. Dar tot răul spre bine - poate faptul că astăzi sărbătorim ziua naţională ar putea scoate oamenii din casă şi ar putea să participe la exerciţiul democratic de a alege următorul Parlament. Cum spunea un candidat controversat la prezidenţiale, "cel mai întuneric e înainte de zori". 

Manipularea psihologică în mediul online

Suferim de burnout naţional? De asta suntem atât de scindaţi, defensivi, dar şi agresivi, răzbunători şi justiţiari?

Vlad Adamescu, co-fondator platformă de informare politică: Democraţia nu mai moare cu tancuri pe stradă şi cu lovituri de stat în secolul XXI. Moare uşor, uşor, cu diverse mişcări ale executivelor care luptă să acapareze cât mai multă putere, luând drepturi de la Parlament, de la Curţi, distrugând independenţa Justiţiei. Este un fenomen pe care îl vedem în toată lumea. L-am văzut în Europa, în Polonia, Ungaria, şi sperăm să nu-l vedem în România. Dar el există.

Mergem la vot cu TikTokul în mână. Ce se întâmplă de fapt?

Vlad Adamescu, co-fondator platformă de informare politică: Tecem la un nou clivaj determinat în politica românească, de la un clivaj care era comunist vs anti-comunist, care a dominat în cei 30-35 de ani de tranziţie după 1989, la un nou clivaj, cosmopolit vs. valori comutariene, tradiţii, etc. Reţelele sociale doar acutizează acest lucru. 

Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatrie: Anxietatea există şi acum şi nu e o chestiune care să fie neapărat acută. E pur şi simplu suma tuturor anxietăţilor din ultimii 4 ani. Şi când vezi oameni care aşteaptă răspunsuri de la o autoritate, într-un mandat legislativ, şi răspunsurile nu vin, când vezi o guvernare care ajunge să fie percepută ca fiind de monopol, nu neapărat în context democratic, susţinută cumva de partide, unii oameni vor alege a treia cale - mai mult sau mai puţin anti-sistem. Este un vot-pedeapsă. Ajunge să fie un strigăt de ajutor, în contextul în care persoana caută răspunsuri pe mai multe reţele de informare. Într-o analiză a fost numită "life politics", o politică mai puţin bazată pe doctrină, cât mai mult pe elemente care ţin de spiritualitate, care ţin de comunitate.

Ne îndreptăm spre o formulă hibrid? Ceva nou?

Răzvan Petri, co-fondator platformă de informare politică: Sistemul semi-prezidenţial pe care îl avem noi permite schimbări de dinamică între puterea preşedintelui şi a Parlamentului şi depinde foarte mult şi de rezultatul de la Prezidenţiale. Dacă o să avem un preşedinte ostil majorităţii parlamentare, e foarte posibil ca prin CCR să avem o schimbare de putere, să se ia puterea de la preşedinte, să se ducă spre Guvern şi Parlament. Spre exemplu, premierul ar putea să meargă în locul preşedintelui la Consiliul European.

Vedeţi materialul integral în secţiunea VIDEO de mai sus.