România se îndreaptă spre modelul grecesc de faliment "într-un an sau doi ani". Cătălin Drulă pune pariu că PSD nu va mai intra la guvernare

Preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă, avertizează că România se îndreaptă spre modelul grecesc de faliment, iar efectele se vor face simţite într-un an sau doi, motiv pentru care consideră că Marcel Ciolacu nu va avea curajul să intre la guvernare în mai 2023, ca premier, când rotaţia din cadrul coaliţiei de guvernare revine PSD. 

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Liderul interimar al USR, Cătălin Drulă a declarat, marţi, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că pune pariu pe o sticlă de vin că liderul PSD Marcel Ciolacu nu are curaj să intre la guvernare, în mai 2023, ca premier. El a acuzat actuala guvernare, afirmând că am ajuns să ne împrumutăm cu 1.000 de euro pe secundă şi a prezis că ne îndreptăm către modelul grecesc de faliment, nu e clar dacă într-un an sau doi ani.

”Pariul este: Marcele, nu o să ai curaj să intri la guvernare, în mai 2023, ca premier”, a spus Drulă, făcând referire la acordul din coaliţia de guvenare, care prevede că mandatul lui Nicolae Ciucă va fi până pe 25 mai 2023, iar următorul premier va fi desemnat de PSD şi va avea mandat până la alegerile generale din 2024, adică în luna decembrie.

Liderul USR a precizat că în prezent avem ”o guvernare socialistă cu epoleţi, iresponsabilă”. ”Nu au curaj să taie pensiile speciale, îşi menţin privilegiile. Asta ne omoară în România, că sunt clase privilegiate şi că există o diferenţă atât de mare între pensiile mici şi cele mari”, a spus Cătălin Drulă, arătând că în acest moment ne împrumutăm cu ”o mie de euro pe secundă”.

”Ne îndreptăm către modelul grecesc de faliment, nu e clar dacă într-un an dau doi ani, pentru că ne împrumutăm într-un ritm ameţitor, la dobânzi din ce în ce mai mari, pentru că din şase lei cheltuiţi de la buget, 4 lei îi avem ca venituri şi 2 îi împrumutăm în momentul ăsta, pentru că inflaţia a explodat şi guvernul are o politică fiscală iresponsabilă, care adânceşte deficitul bugetar. A spus şi guvernatorul BNR, trebuie să reducă la 3%, ei se duc de la 5,8% cum e în construcţia bugetară votată către 7% până la finalul anului”, a mai comentat preşedintele interimar al USR. 

Noi măsuri de sprijin pentru români

Coaliția de guvernare a decis luni lansarea unui nou pachet de măsuri sociale și economice de „Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde euro. Între măsurile anunțate se numără amânarea pentru 9 luni a tratelor la bănci și un sprijin unic de 700 de lei pentru pensionarii cu pensii mici.

• amânarea ratelor cu 9 luni
• 700 de lei, ajutor pentru pensionari
• majorarea salariilor bugetare
• diminuarea cu 10% a cheltuielilor bugetare
• suspendarea angajărilor la stat 
• creşterea colectării cu 10 miliarde de lei
• accelerarea absorbţiei fondurilor europene
• impact bugetar: 1,1 miliarde euro

România resimte creşterile preţurilor la energie şi petrol

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat că în ultima perioadă au crescut preţurile la energie şi la petrol. 

"Sunt majorări de amploare. Dacă ar fi fost numai ţiţeiul sau numai electricitatea… s-au cumulat toate, energie electrică, gaze naturale, într-adevăr aici par să fie mai mici la gaze naturale, dar având în vedere dependenţa multor economii europene de gaze naturale impactul a fost şi este major. Suntem o economie deschisă, nu noi stabilim preţurile la energie, la petrol, la gaze naturale şi este bine când discutăm în public ca s-o spun aşa direct să ne vedem şi lungul nasului. Nu noi stabilim aceste preţuri. Suntem sub impactul lor pentru că am deschis economia de mai mult de 30 de ani. Din 1990 nu mai avem o economie închisă şi nu avem cum să o protejăm decât cu subvenţii”, a explicat Isărescu.

El a precizat că, dacă vrei să protejezi economia cu subvenţii, trebuie să ai o situaţie fiscală solidă.

"Dacă vrei să protejezi cu subvenţii trebuie să ai o situaţie fiscală solidă. Nu este cazul României. Avem o problemă fiscală de ani buni, fiscal bugetară, şi nu avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare şi sprijinul acestora, schemele de compensare s-au făcut cu anumite costuri. Faptul că depindem mai puţin de gaze naturale şi petrol din străinătate din mai ales din Rusia ne ajută în bună măsură, dar nu suficient ca să contracarăm impactul. Nu suntem indepedenţi nici la gaze naturale, nici la petrol. Din această cauză uitaţi cum s-au dus preţurile la combustibili, la carburanţi, cu deosebire în ultimele zile la motorină”, a mai transmis Isărescu.

De ce s-a majorat dobânda-cheie

Mugur Isărescu a explicat că majorarea dobânzii-cheie este principalul instrument de control al BNR şi că prin asta se doreşte ţinerea sub control a cererii.

"Din această cauză, noi trebuie să acţionăm mai în forţă.  Aceasta este explicaţia de ce am mărit pasul de majorarea a dobânzii. Costurile la energie s-au dus şi în alte componente ale indicelui preţului de consum. Majorarea ratei dobânzii este principalul nostru instrument. Influenţăm în special inflaţia pe partea cererii. Descurajăm şi ţinem sub control cererea. (...)

Când vedem cum se duce impactul pe celelalte preţuri, trebuie să acţionăm şi cu relativă forţă. 

Prețurile la energie s-au transmis în cotațiile produselor agroalimentare pe canalul costurilor cu transportul, îngrășăminte și furaje, dar și pe un fundal de început de panică.

De aceea nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitaţia este caracteristică perioadelor de criză. E de înţeles, dar eu cred că autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înţeles şi eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu (director în BNR, n.r.). Este un sfat bun, pentru că și acest canal psiho-social al anticipațiilor, discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a declarat Mugur Isărescu