Taxe şi impozite mai mari, după alegeri. Datoria publică a depăşit 52% din PIB şi se apropie de pragul critic, când Guvernul trebuie să ia măsuri drastice

După alegeri, potopul! Ne putem aştepta la majorări de taxe si impozite plus îngheţarea salariilor în aparatul bugetar, susţin economiştii. Şi Comisia Europeană ne avertizează: ţara trăieste din împrumuturi. Presiunea pe buget este una uriaşă, dar până şi Guvernatorul BNR spune că într-un an în care se aleg primarii, parlamentarii şi preşedintele, nu pot fi luate măsuri care să scadă veniturile populaţiei. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În an electoral, diferenta dintre cheltuielile si încasările Statului a depăsit deja 3% din Produsul Intern Brut. Asta înseamnă un deficit urias, de aproape 58 de miliarde de lei, în primele 4 luni din an. De la Palatul Victoria, gaura din Buget se vede cu totul altfel...

Taxe şi impozite mai mari, după alegeri

Marcel Ciolacu, premierul României: Ne-am ţinut promisiunile făcute românilor la început de mandat. Inflaţia a scăzut sub 6% în aprilie. Consumul populaţiei începe să devină, alături de investiţii, un motor al creşterii economice.

Doar că motorul economiei se bazează acum pe împrumuturi, iar în acest ritm datoria publică a depăsit 52% din PIB.

Marius Gîrlaşiu, reporter Observator: În acest caz, Legea responsabilitatii fiscale obligă Guvernul sa adopte masuri pt limitarea cheltuielilor si sa inghete salariile angajatilor din aparatul bugetar. Dacă datoria publică depăşeşte pragul critic de 55% din PIB atunci Guvernul va fi obligat să îngheţe pensiile din sistemul public şi alte cheltuieli cu asistenţa socială.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Corecţia fiscală e absolut necesară. Este vitală pentru România. Ne dăm seama că nu se poate face într-un an electoral, acum trebuie să mai tragem de timp.

Asta înseamnă că noul Guvern, care se va instala după alegeri, va avea sarcina ingrată să rezolve derapajul fiscal.

După alegeri, potopul

Bogdan Glăvan, analist economic: Datoria asta o plătim tot noi, dar până la urmă trebuie plătită. Aceste creşteri succesive de taxe - va fi a treia tură de creşteri de taxe, care se întâmplă în România - nu vor face decât să submineze în continuare creşterea noastră economică.

Marius Gîrlaşiu, reporter Observator: În cel mai recent raport, CE avertizează că datoria publică va ajunge la 54% din PIB în 2025, primul an după alegeri. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, experţii de la Bruxelles spun că România va încheia anul cu un deficit de 6,9% din PIB, urmând ca în 2025 să avem un deficit mai mare - de 7% din PIB. 

Bogdan Glăvan, analist economic: Vedem presiunile care apar din toate părţile. Vedem că au fost şi sunt solicitări de creşteri de salarii, de bani, pentru primării, pentru autorităţi locale în toate părţile. Avalanşa asta sigur că riscă să ducă la un derapaj masiv al deficitului bugetar.

În acest context, Guvernul vrea să negocieze un nou acord pentru reducerea deficitului bugetar. După alegeri, Executivul va cere Comisiei Europene un termen de 5 sau de 7 ani pentru a reveni cu deficitul sub 3% din PIB.