Criză de moașe în România: sunt de 11 ori mai puține decât este nevoie
Facultăţile de Moaşe sunt aproape goale. Puţine tinere îşi mai doresc această meserie. În spitale sunt doar câteva locuri disponibile.
De Redactia Observator la 16.03.2019, 23:29
Facultăţile de Moaşe sunt aproape goale. Puţine tinere îşi mai doresc această meserie. În spitale sunt doar câteva locuri disponibile. Iar tinerele preferă să se orienteze spre Facultatea de Asistenţă Medicală. Astfel, România a ajuns să mai aibă doar o mie de moaşe, deşi e nevoie de 11 mii. Multe au plecat în ţări unde tradiţia a devenit lege, iar femeile pot naşte acasă cu ajutorul moaşelor.
Marcela Dobre lucrează de aproape trei decenii ca moaşă. Deşi a absolvit şi ASE-ul, nu ar renunţa niciodată la obstetrică. A fost tentată să lucreze în străinătate, dar nu a acceptat.
Chiar dacă din ce în ce mai multe colege iau calea ţărilor nordice, unde gravidele sunt obişnuite să nască acasă, cu moaşa, şi nu la spital.
MARCELA DOBRE, moaşă SUUB: Nu suntem pregătiţi în acest moment ca noi să facem ce fac ele.Spitalul respectiv era anunţat, cu care moaşa respectivă avea o colaborare, şi spitalul ştia că femeia are o naştere în defăşurare, pregăteau şi sala de operaţii în cazul în care apărea cea mai mică patologie.
NICOLAE SUCIU, prof.dr obstetrică-ginecologie: Noi avem la ora actuală aproape 1.000 de moaşe licenţiate dintr-un necesar dureros de aproape 11.000 de moaşe licenţiate.
MIHAI DUMITRAŞCU, medic primar obstetrică-ginecologie SUUB: Moaşa are un rol foarte important în sala de naşteri. Moaşa monitorizează travaliul alături de medic, iar fără moaşă în sala de naşteri nu am putea să desfăşurăm naşterea spontană.
Anul acesta, la Facultatea de Moaşe de la Universitatea Carol Davila sunt doar 15 studente. În total, în România, din nouă facultăţi au mai rămas doar trei.
MIHAELA TURCHINĂ, director îngrijiri medicale SUUB: În cadrul facultăţii de Moaşe, de la an la an numărul de studente este tot mai mic. Ele preferă să facă facult de Asistenţă Medicală, având o mai largă posibilitate de a lucra ca şi asistenţi.
În ţară există şi moaşe independente, care pot colabora şi cu spitale private. Dar şi aşa pot întâmpina probleme.
VANIA LIMBAN, purtător de cuvânt Asociaţia Moaşelor din România: Noi nu suntem plătite prin niciun serviciu de Casa de Asigurări de Sănătate. Deci plata serviciilor către mine ca moaşă se face prin schema unui SRL.
Mai multe locuri libere în sistemul public se găsesc în mediul rural, dar puţine acceptă.
Rolul moaşei este însă crucial. În ţări ca Suedia sau Finlanda, unde nasterea cu ajutorul moaselor reprezinta o traditie, mortalitatea infantilă este extrem de scăzută. În timp ce România este ţara din Uniunea Europeană cu cele mai multe decese în rândul copiilor. Naşterea prematură fiind principala cauză.
La noi, o moaşă în sistemul de stat câştigă lunar între 1.000 şi 1.500 de euro. În Occident, venitul ajunge la 6.500 de euro.
