Numărul donatorilor de organe, în scădere dramatică în România. 4200 de pacienţi se află acum pe listele de așteptare şi speră la şansa de a trăi

Numărul donatorilor de organe este tot mai mic, iar pacienţii care au nevoie de un transplant, de multe ori nici nu mai apucă să primească şansa la viaţă. Lipsa educaţiei face ca, în continuare, familiile multor oameni aflaţi în moarte cerebală să accepte cu greu prelevarea de organe. Medicii fac un nou apel către populaţie pentru donarea de organe într-o nouă campanie. 

• Rusia a dat bani în zadar pentru a frauda alegerile din R. Moldova. 15 milioane de dolari ar fi ajuns la 130.000 de cetăţeni de peste Prut

Adriana este din Cluj-Napoca şi s-a născut cu o afecţiune a rinichilor, a cărei vindecare putea veni doar printr-un transplant. După câteva luni pe lista de aşteptare, a doua şansă la viaţă a venit de la un pacient aflat în moarte cerebrală. 

"Eu îi încurajez pe cei care sunt în predializa să se pună pe lista de transplant. Îi port în suflet și prin mine trăiește o bucată din cine a fost familia lor părinte soț copil nu știu cine a fost", spune Adriana Bulcu, pacientă transplant rinichi. 

Adriana s-a numărat printre cei norocoşi

De cele mai multe ori, familiile celor care nu mai au şanse de supravieţuire, dar care ar putea salva vieţile altora, nu sunt de acord cu prelevarea de organe. Aşa că lista celor care aşteaptă un transplant creşte de la o zi la alta.

La începutul anului, 4200 de români se află acum pe listele de așteptare pentru un transplant, dar numărul donatorilor din acest an e de doar 54. Cei mai mulți așteaptă un rinichi - 3663. Aproape 500 de români așteaptă un ficat, 66 un transplant de cord și nouă dintre ei, unul de plămâni. Așteptarea poate dura ani de zile, având în vedere că anul trecut doar 134 de familii ale pacienților aflați în moarte cerebarala au fost de acord cu prelevarea de organe. 

Alte 40 de familii au refuzat

În această situaţie, bolnavii pot doar să spere că sunt compatibili cu un donator viu. De cele mai multe ori, salvarea vine din familie.

"Am făcut donare de rinichi nepotelului meu de 12 ani, a făcut dializă 2 ani. Am fost compatibilă 50-60%. Am avut un rinichi la vârstă de 58 de ani că la 24 de ani, a fost foarte sănătos", spune Ştefana Sterpu din Calafat, donatoare de rinichi.

Florin Elec, reprezentant Institutul de transplant renal Cluj: Din păcate orice scandal mediatic cum a fost cel de la Pantelimon s-a resimțit imediat în activ de donare și nr de transplanturi e sub nivelul celui de anul trecut

Reporter: Ce ar putea schimba lucrurile în bine în acest domeniu?

Florin Elec, reprezentant Institutul de transplant renal Cluj: Educația populației într-un prim pas dar și cu cât mai mulți donatori identificați cu atât procentul care acceptă e mai mare. 

Viaţa celor care primesc un organ nu este deloc uşoară nici după transplant, deseori din cauza statului. 

"Întreruperea medicației imunosuprepresoare, care se întâmplă adeseori întrucât medicația nu ajunge la timp în farmacii, ne pune într-o stare de nesiguranță. Mai sunt anumite scurtcircuite în aprovizionare, cu medicația pe linia de transplant care pleacă la export pentru că acolo e un preț mai măricel", spune Tache Gheorghe, preşedintele Asociaţia Transplantaţilor din România. 

Anul trecut, în toată ţara, s-au făcut peste 300 de transplanturi. În România, există aproape 40 de spitale acreditate să preleveze organe. În realitate, doar 10 dintre ele reuşesc să convingă familiile şi trimit mai departe darul vieţii.