România, în genunchi în faţa noului virus. Medic din prima linie: "Îngenunchiat înseamnă lipsă de râs al copiilor în parc"

România este în genunchi în faţa noului virus. Sunt vorbele unui medic care de 240 de zile traieste langa cele mai grele cazuri.

• Filmul răpirii tânărului din Bucureşti. A fost luat pe sus şi băgat în dubă. DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

• La Institutul Marius Nasta din Capitală un loc eliberat este imediat ocupat.
• Chiar şi unitatea mobilă ATI este în permanenţă plină de mai bine de două săptămâni.

Datele oficiale arată doar o parte a dramei. 1000 de oameni se agață de viață în secţiile AȚI, 8600 sunt de astăzi pozitivi, și, cel mai greu, 146 de familii de pregătesc să-şi îngroape un frate, un fiu, o bunica. Lupta e fără sfârșit, iar medicii cu care echipa Observator s-a întâlnit știu că greul abia începe.

Dr. Gina Ciolan director medical, Institutul Marius Nasta: Vom fi ingenuchiaţi. Ingenunchiat înseamnă pierdere de vieţi omeneşti, îngenunchiat înseamnă un sistem sanitar epuizat, îngenunchiat înseamnă lipsă de râs al copiilor în parc.

Aşa arată România la aproape 9000 de infectări zilnice. La Institutul Marius Nasta din Capitală un loc eliberat este imediat ocupat. Chiar şi unitatea mobilă ATI, donată de Fundaţia Mereu Aproape, este în permanenţă plină de mai bine de două săptămâni.

Dr. Gina Ciolan director medical, Institutul Marius Nasta: Eu sunt conştientă că cele 8500 vor creşte şi se vor face 9, 10, 11, 15, Dumnezeu ştie câte. Important este să le oprim odată.

Doar că pacienţii vin fără oprire. Oamenii îşi strigă durerea, dar abia când nu mai pot să tragă aer în piept.

Mircea, pacient: Să dea Dumnezeu să nu treacă nimeni prin ce-am trecut eu. Nu e de glumă. Poţi să mori, ăsta e finalul.

Este mărturia unui om care avăzut moartea cu ochii. Testat pozitiv, a ajuns în câteva ore, fără alte boli asociate, dependent de oxigen. Nu credea în virus, în statistici şi, mai ales, nu credea că i se poate întâmpla lui.

Mircea, pacient: Eu am trăit treaba asta. Din propria mea experienţă am ajuns să-mi dau seama că e o boală grea!

Are 41 de ani şi abia azi a ieşit 5 minute afară, după două săptămâni la graniţa dintre viaţă şi moarte. Mulţi dintre cei de la Terapie Intensivă au sperat că boala va fi blândă cu ei şi s-au tratat acasă. Dar au ajuns aici în stare critică.

Reporter: V-aţi gândit la ce e mai rău?

Constantina Piţigoi, pacientă: Da, m-am gândit la ce e mai rău. Eu sunt omul care n-a crezut în aşa ceva şi am luat-o mai uşor.

Medicii se sfătuiesc printre zecile de straturi de protecţie. Spitalele sunt la limită. Tot ce mai pot spera doctorii este un miracol.

Dr. Beatrice Mahler manager Institutul Marius Nasta: Suntem la început. O perioadă dificilă, la un număr de cazuri mare, la secţii care vor fi transformate în secţii COVID. Mi-aş dori să se pregătească alte spitale.

Doar că cei care iau decizii sunt surzi la strigătul medicilor. Cei care în fiecare zi intră în vârtejul unei lupte inegale cu virusul ucigaş.

Dacă aţi surprins imagini care pot deveni o ştire, ni le puteţi trimite pe WhatsApp la numărul 0722.699.800, pe pagina de Facebook Observator sau pe mail, la adresa observator.tv@digitalag.ro.