STUDIU. Două bacterii stomacale, responsabile pentru apariţia depresiei şi altor boli de natură psihiatrică

Bacteriile intestinale ar putea avea un impact asupra tulburărilor de dispoziție și, mai larg, asupra bolilor psihiatrice, se arată într-un studiu publicat de revista Science. Miliardele de microbi care alcătuiesc corpul uman contribuie la sănătatea noastră bună, dar pot crea și patologii.

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

Trilioanele de bacterii din și de pe corpul nostru ne pot întări imunitatea, dar pot contribui şi la apariţia unor boli. Până acum, nu se știa ce și cum influențează fiecare bacterie. Un studiu care a implicat mii de oameni din Finlanda a identificat un potențial vinovat microbian în unele cazuri de depresie.

Descoperirea, care a rezultat dintr-un studiu despre modul în care genetica și dieta afectează microbiomul, „este o dovadă cu adevărat solidă că această asociere ar putea avea o importanță clinică majoră”, spune Jack Gilbert, un ecologist microbian la Universitatea din California, San Diego, care nu a fost implicat în cercetare.

Oamenii de știință găsesc din ce în ce mai multe legături între afecțiunile creierului și microbii intestinali. Persoanele cu autism și tulburări de dispoziție, de exemplu, au deficite ale anumitor bacterii cheie în intestine. Nu este clar dacă aceste deficite microbiene ajută cu adevărat la cauzarea tulburărilor, dar rezultatele au dat naștere unei necesități de a valorifica microbii intestinali și substanțele pe care le produc ca posibile tratamente pentru o varietate de tulburări ale creierului.

Potrivit revistei Science, Guillaume Méric nu și-a propus să găsească microbi care provoacă depresie. Bioinformatician microbian la Institutul Baker Heart & Diabetes, el și colegii săi analizau datele dintr-un studiu amplu de sănătate și stil de viață din Finlanda. Parte a unui efort de 40 de ani de a identifica cauzele care stau la baza bolilor cronice la finlandezi, studiul din 2002 a evaluat componența genetică a 6.000 de participanți, le-a identificat microbii intestinali și a compilat date extinse despre dietele lor, stilul de viață, consumul de medicamente pe bază de rețetă și sănătate. Cercetătorii au urmărit starea de sănătate a participanților până în 2018.

Méric și colegii săi au studiat datele pentru a găsi indicii despre modul în care dieta și genetica unei persoane afectează microbiomul.

"Au existat foarte puține studii care au examinat toți acești factori atât de detaliat", spune Gilbert. Două secțiuni ale genomului uman păreau să influențeze puternic ce microbi sunt prezenți în intestin, au raportat cercetătorii săptămâna aceasta în revista Nature. 

Echipa lui Méric a explorat, de asemenea, care variante genetice ar putea afecta abundența anumitor microbi - și care dintre acele variante au fost legate de 46 de boli comune.

Când vine vorba de depresie, două bacterii care provoacă infecții la pacienții spitalizați, Morganella și Klebsiella, păreau să joace un rol cauzal, spun cercetătorii. Una dintre ele, Morganella, a fost semnificativ crescută într-un studiu microbian al celor 181 de persoane din studiu care au dezvoltat mai târziu depresie.

"Este cu adevărat interesant", spune Jeroen Raes, microbiolog la KU Leuven, care nu a fost implicat în studiu. "Frumusețea muncii", adaugă el, este că Méric și colegii au făcut legătura între nivelurile crescute ale bacteriei și pacienții care suferă de depresie.

Domeniul este încă la început, spune Gerard Clarke, cercetător în microbiom la University College Cork, deoarece există multe forme de depresie și multe moduri posibile prin care microbii ar putea afecta această boală. "Sfântul Graal" ar fi identificarea un microb lipsă care ar putea fi administrat ca supliment, spune el.