Sute de mii de oameni au murit pentru că au muncit cel puţin 55 de ore pe săptămână. Avertismentul grav lansat de OMS

Un program de muncă de peste 55 de ore pe săptămână creşte riscul unui deces din cauza bolilor cardiace şi a accidentelor cardio-vasculare cerebrale (AVC), arată un studiu realizat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), publicat luni, relatează AFP.

• Profesoara româncă ucisă în atacul din Georgia, eroină pentru SUA. Christina Irimie s-a aruncat în faţa gloanţelor ca să-i salveze viaţa unei eleve

Această primă analiză mondială cu privire la decesele şi îmbolnăvirile cauzate de un program de muncă lung este publicat în contextul în care pandemia de Covid-19 accelerează tendinţa de avea un program lung la muncă.Studiul - publicat în revista Environment International - nu priveşte, cu toate acestea, pandemia de Covid-19, ci acoperă anii de dinainte. Autorii au sintetizat date provenind din zeci de studii cu privire la sute de mii de participanţi, potrivit news.ro.

”Un program de muncă de peste 55 de ore pe săptămână reprezintă un pericol grav pentru sănătate”, subliniază dr. Maria Neira, directoarea Departamentului de Mediu, Modificări Climatice şi Sănătate al OMS. ”A venit timpul ca toată lumea - guverne, angajatori şi salariaţi - să recunoască, în sfârşit, că un program de muncă lung poate duce la morţi premature”, subliniază ea. Studiul concluzionează că un program de muncă de 55 de ore pe săptămână sau mai mult crește riscul de deces cu 35% pentru accident vascular cerebral (AVC) şi cu 17% pentru cardiopatiile ischemice, în comparaţie cu un program de 35-40 de ore de muncă pe săptămână.

Sute de mii de oameni au murit pentru că au muncit cel puţin 55 de ore pe săptămână

OMS şi OIM estimează că, în 2016, 398.000 de oameni au murit din cauza unui AVC şi 347.000 de oameni au murit din cauza unei boli cardiace, pentru că au muncit cel puţin 55 de ore pe săptămână. În perioada 2000-2019, numărul morţilor din cauza unor cardiopatii cauzate de un program de muncă lung a crescut cu 42%, iar din cauza AVC-urilor cu 19%. Majoritatea acestor morţi erau persoane cu vârste cuprinse între 60 şi 79 de ani, care au muncit 55 de ore sau mai mult pe săptămână în perioada în care aveau vârsta de 45-74 de ani.

OMS conchide că, ”acum, că ştim că aproximativ un sfert din totalul morbidităţilor estimate legate de muncă este legat de programul lung de muncă, acest lucru este primul factor de risc în boli profesionale”. ”N-am găsit nicio diferenţă în funcţie de sex în ceea ce priveşte efectul programului de muncă lung asupa incidenţei bolilor cardiovasculare”, a anunţat, într-o conferinţă de presă, un expert OMS, Frank Pega.

Cu toate acestea, nivelul morbidităţii este deosebit de important în rândul bărbaţilor - 72% - deoarece bărbaţii reprezintă o mare parte a muncitorilor în lume. Acest nivel este, de asemenea, mai important în rândul persoanelor care tăiesc în regiunile Pacificului de Vest şi Asiei de Sud-Est unde, explică Frank Pega, există mai mulţi muncitori susceptibili să fie obligaţi să muncească zile întregi.

Muncim mai mult de teamă în pandemie. OMS: Niciun job nu merită acest risc

OMS este cu atât mai îngrijorat de acest fenomen cu cât numărul persoanelor care muncesc un program lung este în creştere. În prezent, acesta reprezintă 9% din totalul populaţiei lumii. Pandemia Covid-19 nu ajută deloc la răsturnarea acestei tendinţe - din contră. ”Munca la distanţă a devenit norma în numeroase sectoare de activitate şi estompează adesea frontierele dintre casă şi serviciu. Totodată, numeroase întreprinderi au fost nevoite să-şi reducă sau să-şi întrerupă activitatea economică, cu scopul de a economisi bani, iar persoanele pe care le-au păstrat sfârşesc prin a avea un program de muncă şi mai lung”, avertizează directorul OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus.Însă, avertizează el, ”niciun loc de muncă nu merită să ne asumăm riscul unui accident vascular cerebral sau al unei boli cardiace”. ”Guvernele, angajatorii şi muncitorii trebuie să colaboreze pentru a conveni limite care să permită protejarea sănătăţii muncitorilor”, îndeamnă directorul OMS.

Frank Pega, care citează un studiu realizat de către National Bureau of Economic Research în 15 ţări, avertizează că ”numărul orelor de muncă a crescut cu aproximativ 10% în timpul carantinei”. Munca la distanţă şi o digitalizare a procesului muncii face mai dificilă deconectarea muncitorilor, subliniază el, recomandând organizarea unor ”perioade de odihnă”. Pandemia Covid-19 a crescut, de asemenea, insecuritatea locului de muncă, un lucru care, într-o perioadă de criză, are tendinţa să-i facă pe cei care şi-au păstrat locul de muncă să muncească mai mult pentru a arăta că sunt competitivi, relevă acest expert.