”Următoarea pandemie a început.” Peste un milion de oameni au murit în lume într-un singur an din cauza rezistenței la antibiotice

Rezistenţa la antibiotice reprezintă o problemă tot mai gravă în lume. Potrivit celui mai amplu studiu publicat săptămâna trecută în revista științifică The Lancet, doar în 2019, peste un milion de oameni au murit în lume din cauza infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice, cu sute de mii peste decesele cauzate de boli precum malaria sau SIDA. În urmă cu două luni şi cercetătorii spanioli au atras atenţia că pandemia de COVID a accelerat apariția superbacteriilor.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

De câțiva ani medicii atrag atenția la pericolul superbacteriilor. Rezistența la antibiotice sau AMR (Antimicrobial Resistance) a reprezentat în 2019 cauza directă a 1,27 milioane de decese în lume, au descoperit oamenii de știință. Studiul, publicat săptămâna trecută în revista medicală The Lancet, a analizat 471 de milioane de dosare medicale din 204 țări. Cercetătorii au estimat, de asemenea, că în 2019 infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice au jucat un anumit rol în aproape 5 milioane de decese la nivel mondial, relatează CNBC.

Concluziile studiului – care a fost finanțat de guvernul Marii Britanii și de Fundația Bill & Melinda Gates – au fost publicate miercuri în jurnalul medical The Lancet. Bacteriile rezistente la medicamente au ucis aproape 1,3 milioane de oameni în 2019, mai mult decât HIV sau malaria.

Organizația Mondială a Sănătății a descris infecţia cu bacterii rezistente la antibiotice drept „una dintre cele mai mari amenințări actuale la adresa sănătății globale, a securității alimentare și a dezvoltării” și a spus că, deși fenomenul are loc în mod natural, utilizarea abuzivă a antibioticelor la oameni și la animale accelerează procesul. Specialiştii în sănătate din Spania au subliniat şi ei în toamna anului trecut că pandemia de Covid a crescut consumul nerecomandat de antibiotice şi a favorizat apariţia de superbacterii.  

Antibioticele sunt uneori necesare pentru a trata sau a preveni infecțiile bacteriene. Dar utilizarea excesivă și abuzul de antibiotice - cum ar fi în tratamentul infecțiilor virale precum răceala, împotriva cărora nu sunt eficiente - a ajutat unele bacterii să evolueze până când au devenit rezistente la ele.

Această rezistență amenință capacitatea noastră de a trata boli comune, ceea ce duce la costuri medicale mai mari, spitalizări mai lungi și mortalitate crescută. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, peste 2,8 milioane de infecții cu bacterii rezistente la antibiotice apar în Statele Unite în fiecare an şi cel puțin 35.000 de americani mor anual din această cauză.

Un număr tot mai mare de boli, inclusiv pneumonia, tuberculoza și gonoreea, devin din ce în ce mai dificil de tratat, deoarece antibioticele nu mai sunt eficiente împotriva bacteriilor care le provoacă.

Primele estimări globale

Autorii studiului descriu rezistenţa la antibiotice drept „una dintre principalele amenințări ale secolului XXI pentru sănătatea publică”. Acest studiu a prezentat primele estimări globale cu privire la consecințele AMR în întreaga lume.

Studiul s-a bazat pe 471 de milioane de dosare medicale individuale din 204 țări și teritorii și a analizat date din studiile existente, dinspitale și alte surse. Estimările se bazează pe numărul de decese cauzate sau asociate cu AMR pentru 23 de agenți patogeni (organisme care provoacă boli) și 88 de combinații patogen-medicament.

Infecțiile respiratorii, cum ar fi pneumonia, responsabile de 400.000 de decese, se află pe primul loc la mortalitate, au spus cercetătorii. Infecțiile din fluxul sanguin și infecțiile intra-abdominale sunt următoarele boli cauzate de bacterii rezistente la medicamente care au dus la decese în 2019. Combinate, aceste trei tipuri de infecții au reprezentat aproape 80% din decesele atribuite rezistenței la antibiotice. 

E.coli și MRSA

E.coli și MRSA (Stafilococ auriu, rezistent la meticilină) se numără printre bacteriile rezistente la medicamente care au dus la cele mai multe decese, arată studiul. Doar așa-numita superbacterie MRSA a dus direct la peste 100.000 de decese în 2019, au descoperit cercetătorii. Sunt șase agenți patogeni identificați în studiu ca fiind cauza celor mai multe decese asociate AMR, acești au fost catalogați de OMS ca fiind agenți patogeni prioritari, au spus cercetătorii.

La nivel global, 16,4 decese din 100.000 au fost atribuite bacteriilor rezistente la medicamente în 2019, potrivit studiului. În vestul Africii Subsahariane, rata a crescut la 27,3 din 100.000 de decese, cea mai mare din lume. În plus, 64 din 100.000 de decese reprezintă decese asociate AMR, au spus cercetătorii.

„Descoperirile noastre arată în mod clar că rezistența la medicamente în fiecare dintre acești agenți patogeni principali este o amenințare majoră pentru sănătatea globală, care necesită mai multă atenție, finanțare, consolidare a capacităților, cercetare, dezvoltare și stabilirea de priorități specifice patogenului din partea comunității globale de medici,” au transmis autorii studiului.

Investiția în antibiotice este „esențială”

Cercetătorii au cerut strategii de intervenție stricte, dintre care multe sunt legate de utilizarea antibioticelor. Sugestiile făcute în studiu includ reducerea expunerii la antibioticele din carne, reducerea utilizării inutile a antibioticelor - spre exemplu, în tratarea infecțiilor virale - și prevenirea nevoii de a administra antibiotice prin programe de vaccinare și dezvoltarea de vaccinuri.

Cercetătorii au mai spus că este „esențial” să se mențină investițiile în dezvoltarea de noi antibiotice. „În ultimele decenii, investițiile au fost mici în comparație cu cele pentru alte probleme de sănătate publică cu impact similar sau mai mic”, au spus ei.

Autorii studiului au recunoscut că cercetarea lor a avut unele limitări, inclusiv datele puține din țările cu venituri mici și medii, care ar putea duce la o subestimare a acestei probleme în anumite regiuni.

Următoarea pandemie a început deja: Covid-ul a accelerat apariția superbacteriilor

În toamna lui 2021, autoritățile spaniole au alertat că antibioticele nu mai funcționează cum trebuie și că omenirea se îndreaptă către un viitor în care orice rană ar putea fi fatală. ”Următoarea pandemie a început deja: Covid-ul a accelerat apariția superbacteriilor”, a notat El Pais, citând experți spanioli.

Autoritățile de la Madrid au înființat Planul național împotriva rezistenței la antibiotice, o inițiativă menită să oprească una dintre cele mai mari amenințări la adresa umanității, potrivit El Pais. Supraconsumul de antibiotice și utilizarea lor necorespunzătoare în timpul pandemiei de Covid a accelerat procesul prin care aceste medicamente încetează să mai funcționeze corect.

Să ne imaginăm viața de zi cu zi fără antibiotice, o lume terifiantă în care orice infecție ar putea fi letală: fără cezariene, fără transplant de organe, fără intervenții chirurgicale de menisc, fără artroplastii de șold. 

Un raport al guvernul britanic a avertizat încă din 2016 că bacteriile rezistente la antibiotice ar putea cauza 10 milioane de decese în 2050, mai mult decât cele cauzate de cancer. Microbiologul Bruno Gonzalez Zorn avertizează că pandemia de Covid a înrăutățit pandemia tăcută a superbacteriilor. 

„Cele 10 milioane de decese ar putea ar putea veni mai repede, nu în 2050, ci în 2040 sau 2030”, avertizează el. Bacteriile se înmulțesc la fiecare 20 de minute și uneori suferă mutații care sunt, întâmplător, un scut împotriva unui antibiotic. Și cel mai îngrijorător lucru este că pot transmite aceste noi gene de rezistență altor bacterii, explică el.

Cu cât se folosesc mai multe antibiotice, cu atât bacteriile evoluează mai mult pentru a le opune rezistență. Microbiologul Gonzalez Zorn susține că se formează „o furtună perfectă” și prezintă date din spitalele spaniole în timpul primului val de Covid. Din februarie până în martie 2020, utilizarea azitromicinei a crescut cu 400%, un antibiotic folosit cu disperare împotriva virusului SARS-CoV-2. Consumul de doxiciclină a crescut cu 517%.

Dacă în Spania, nivelurile de consum ale acestora au revenit rapid la normal, ele au continuat să crească în alte regiuni ale lumii, precum America Latină. „În timpul pandemiei, s-au folosit atât de mult carbapenemele (o clasă de antibiotice) ​​încât ​​unele țări, precum Chile, au ajuns la niveluri de rezistență care erau așteptate în 2030. Am accelerat cu 10 ani. Suntem foarte alarmați”, spune cercetătorul.

El este unul dintre cei 15 membri ai unui grup internațional de oameni de știință creat recent de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a identifica ce antibiotice sunt esențiale pentru sănătatea umană, pentru a proteja utilizarea acestora, astfel încât ele să continue să funcționeze.

Biroul european al OMS a emis o alertă în februarie 2021: „Să nu lăsăm criza Covid să devină o catastrofă a rezistenței la antibiotice”. În unele țări, scenariul este înfricoșător. Medicii de la Spitalul Almenara din Lima au avertizat și ei asupra folosirii „iraționale și nediscriminatorii” a antibioticelor în timpul pandemiei. Experții din Statele Unite, India, Mexic și alte țări au tras și ei un semnal de alarmă.

Microbiologul olandez Ana Maria de Roda Husman a avertizat și ea: ”Cutia Pandorei este deja deschisă”. Echipa sa de la Institutul Național de Sănătate Publică din Olanda, a detectat bacterii rezistente la carbapeneme peste tot în apele uzate ale țării. Instalațiile sanitare spitalicești, precum și instalațiile sanitare din locuințe, contribuie la răspândirea superbacteriilor. 

Agenția Spaniolă pentru Medicamente estimează aproximativ 4.000 de decese cauzate anual de AMR în Spania, de trei ori mai multe decât cele cauzate de accidentele de circulație. O treime din spaniolii care consumă antibiotice crede în mod eronat că antibioticele vindecă răceala, cauzată de fapt de viruși, nu de bacterii.

În ciuda acestor date, pandemia de superbacterii este practic una invizibilă, susțin experții. Nu există grupuri de pacienți care se plâng de rezistența la antibiotice, explică microbiologul Rafael Canton. Este o tăcere surprinzătoare, deoarece 6% dintre internații în spitale dobândesc o infecție chiar în spital, după intervenții precum montarea unui cateter urinar sau intubarea pentru respirație artificială, potrivit unui studiu realizat de Societatea Spaniolă de Medicină Preventivă, Sănătate și Igienă Publică.

În plus marile companii farmaceutice - precum Novartis din Elvetia, AstraZeneca din Marea Britanie si Sanofi din Franta - au abandonat în ultimii ani cercetarea asupra noilor antibiotice. „Dacă dinamica nu se schimbă, avem o problemă majoră. Ne aflăm la o răscruce care ar putea duce la o a doua pandemie globală devastatoare”, avertizează Marc Lemonnier, microbiolog și membru al consiliului de administrație al BEAM, o alianță de 70 de companii europene mici și mijlocii de biotehnologie dedicate găsirii de tratamente împotriva microbilor.