Abandonul şcolar îi condamnă pe tinerii noştri la şomaj, sărăcie şi marginalizare

Abandonul şcolar îi condamnă pe tinerii noştri la şomaj, sărăcie şi marginalizare. Când renunţă la studii, elevii renunţă şi la viitorul lor. Din păcate, o cincime dintre elevii nostri nu au mai mult de opt clase.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Abandonul şcolar îi condamnă pe tinerii noştri la şomaj, sărăcie şi marginalizare. Când renunţă la studii, elevii renunţă şi la viitorul lor. Din păcate, o cincime dintre elevii nostri nu au mai mult de opt clase. Şi nicio şansă, astfel, la un trai mai bun.

În satele izolate sau sărace ale României, copiii ajung mai repede ciobani sau agricultori decât absolvenţi. Şi totuşi, există exemple că se poate. Şi legi în vigoare care, dacă ar fi aplicate, ar putea schimba statisticile şi mai ales, soarta unei întregi generaţii.

Pentru Marius, ziua incepe la primele raze de soare. Cu cantecul cocosului, aer curat de munte si multa munca. Nu are timp de Internet,  jocuri video si retele sociale. In curtea familiei, animalele asteapta hrana.

Iar pentru treburile gospodaresti, e nevoie de energia si puterea pe care, la cei 18 ani ai sai, Marius le are din plin. 

Nu e nimic sa nu fi invatat pana la varsta majoratului. Si nu e nicio treaba de care sa se fereasca.

Chiar si asa, a ajuns in clasa a douasprezecea. Si se gandeste daca pleacă sau nu la facultate, anul viitor. Satul Cornereva ar avea nevoie de tineri ca el. 

Gheorghe nu are o diploma de facultate. A ramas acasa, din dragoste pentru meleagurile natale. Nevoia de bani l-a trimis, insa, si prin straini. 

A fost plecat 6 luni în Germania. Acum, nu vrea sa-si mai lase gospodaria. Munceste cu ziua în sat. 

Pentru tinerii ca Marius si Gheorghe, exista insa optiuni. Peste 300 de copii din zonă invata la şcoala postliceală din Cornereva. După trei ani, obţin o diplomă de fermier montan, care îi ajută să îşi deschidă propriile afaceri. Cu bani europeni.

Cu fonduri europene a reuşit să îşi dezvolte afacerea şi Ilie Nemeş. 

Este fermier şi are şi copii pe care îi învaţă apicultură.

Cu toţii ştiu că stresul de la oraş nu e pentru ei. Şi că fructele din copacii lor, laptele de vacă, brânza de oaie şi coleşa din Banat nu se compară cu nicio delicatesa din supermarket.

Iar distractii sunt si in comuna lor, nu doar in cluburile de la oras. Cand se serbeaza un majorat, tot satul e invitat. Reporterii Observator au fost si ei la petrecere.

Si Romania are legi care, daca nu vor ramane doar pe hartie, pot schimba viitorul tinerilor din zonele izolate de munte. Legea muntelui i-ar putea ajuta pe tinerii din Cornereva sa dezvolte afaceri, sa ridice pensiuni pentru turisti si chiar sa invete cum sa faca bani din ce le-a lasat, mostenire, natura.

In plus, i-ar stimula pe invatatori, profesori si medici sa vina si sa ramana in satele de munte. Legea a fost votata si promulgata, trebuie insa sa fie si aplicata.