Adunatul oilor, sărbătorit la Negreşti după Învierea Domnului

Urcatul oilor la munte, Sâmbra oilor sau Alesul, sunt termeni parcă rupţi din cărţile de etnologie. În Ţara Oaşului, însă, evenimentul este cât se poate de actual. În fiecare an, în preajma Sfântului Gheorghe, oamenii îşi trimit oile pe munte de unde se mai întorc la începutul toamnei.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Urcatul oilor la munte, Sâmbra oilor sau Alesul, sunt termeni parcă rupţi din cărţile de etnologie. În Ţara Oaşului, însă, evenimentul este cât se poate de actual. În fiecare an, în preajma Sfântului Gheorghe, oamenii îşi trimit oile pe munte de unde se mai întorc la începutul toamnei. La Negreşti, momentul a fost aşteptat cu nerăbdare şi sărbătorit cu mâncare bună, cântece tradiţionale şi concursuri păstoreşti.

La Negreşti, urcatul oilor la munte este prilej de sărbătoare de când lumea. Şi se întâmplă mereu primăvara, în preajma Sfântului Gheorghe.

Adunatul Oilor, amânat la Negreşti pentru după Paşte 

Maria Tripon, artist: Normal se făcea de Sfântul Gheorghe, dar pentru că Sfântul Gheorghe a coincis cu Săptămâna Patimilor, am lăsat puţin lucrurile să se liniştească 

Gheorghe Mihoc, invitat: Înainte de Paşte este post şi nu se face dans şi atunci bucuriile vin după Învierea Domnului 

Dar în ultimii doi ani, iubitorii de tradiţii au vrut să arate ţării întregi cum se petrece în Ţara Oaşului. 

Ştefan Berinde, gazdă şi proprietar de oi: Sunt oi adevărate. O să vedeţi lapte, caş, brânză. Exact să vadă lumea de unde o mănâncă şi cum o mănâncă 

Aurelia Fedorca, primar Negreşti: Este un evenimant foarte autentic şi foarte actual pentru că în gospodăriile oşeneşti încă sunt oi care în mijlocul lunii aprilie şi începutul lui mai fac lapte şi se pregătesc să le ducă la munte 

Balmoşul, preparatul preferat de participanţii la Adunatul oilor

Oamenii au profitat de moment să cânte, să-şi arate priceperea în oierit şi să prepare bucatele tradiţionale din moşi strămoşi.

La mare căutare a fost balmoşul, un preparat care seamănă cu mămăliga, dar are în plus toate bunătăţile pe care ciobanii le au în stânile lor: brânză, unt şi lapte.

Ziua de petrecere se încheie când toată lumea pleacă spre case, iar oile spre munte.