Apa, un lux în mai multe zone din România

În plină pandemie, apa şi săpunul sunt cele mai la îndemână arme în lupta cu virusul nevăzut. În multe zone din România, însă, apa curentă a ajuns un lux după ce seceta a secat şi ultimele fântâni în care apa mai era bună de băut.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

• Pentru o mare parte din locuitori apa curentă este un vis.
• Speranţa bătrânilor stă în rudele de la oraş.

Oamenilor nu le rămâne de făcut decât să caute soluţii, şi să-şi facă provizii de apă. Primăria caută soluţii, sapă puţuri ca să găsească apa. Dar caută şi vinovaţi pentru lipsa apei.

Ion Stamatoiu – primarul comunei Scoarţa: Mai sunt şi pierderi, se pare, sunt convins, mai sunt şi furturi fiindcă cei care au apă nu se gândesc la cei care nu au. Cei de la Aparegio au depistat câteva cazuri, au fost sancţionaţi, s-a recuperat mare parte din bani, dar se continuă. Problema e că oamenii nu înţeleg că apa nu e pentru udatul gospodăriei.

La 40 de kilometri distanţă, în satul Pinoasa, oamenii se plâng de aceeaşi problemă. Doar că ei sunt obişnuiţi cu ea. Nu au apă curentă deloc în sat. Iar acum sunt pe cont propriu în lupta cu noul coronavirus mai ales că fântânile au secat.

Nici puţinele fântâni din sat care nu au secat nu îi ajută prea mult pe localnici pentru că apa de aici nu este bună de băut, aşa că oamenii o folosesc doar să ude grădinile sau să spele hainele

Ultima speranţă din sat stă într-o fântână abandonată de câţiva ani, năpădită de buruieni şi arbori.

Dumitru, localnic: Am două fântâni în curte, n-am gram de apă în ele

Speranţa bătrânilor stă în rudele de la oraş ori oamenii cu suflet mare mai calcă uliţele satului şi le aduc câteva bidoane cu apă.

O situaţie la fel de gravă întâlnim şi într-un cartier din Ploieşti, unde câteva sute de familii trăiesc ca în urmă cu 100 de ani. Pentru o mare parte din locuitori apa curentă este un vis.

Conform distribuitorului de apă casele din cartier nu pot fi racordate la reţea deoarece oamenii nu au acte pentru imobile. În cartierul Mimiu trăiesc peste 2000 de persoane, aproape jumătate dintre ei sunt copii.