Beneficiile terapiei cu cai. Cei mici învaţă să îşi controleze atât corpul, cât şi emoţiile

O terapie care se practică în America, de peste şapte decenii, câştigă teren şi în ţara noastră. Este vorba despre hipoterapie sau, pe scurt, terapia cu cai. Dincolo de relaxare, echitaţia are multe beneficii, pe care specialiştii le cunosc demult.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

O terapie care se practică în America, de peste şapte decenii, câştigă teren şi în ţara noastră. Este vorba despre hipoterapie sau, pe scurt, terapia cu cai. Dincolo de relaxare, echitaţia are multe beneficii, pe care specialiştii le cunosc demult.

Iar, mai nou, şi părinţii, care îşi duc copiii cu nevoi speciale la centre, unde cei mici învaţă să îşi controleze atât corpul, cât şi emoţiile, cu ajutorul cailor şi poneilor. Animalele îi ajută să depăşească multe obstacole.

În plus, beneficiile se văd în timp, şi cu multă răbdare. Această terapie este recomandată în cazul unor afecţiuni precum Autism, Sindrom Down sau paralizii. Studiile mai arată că hipoterapia contribuie şi la sporirea încrederii în forţe proprii, dar şi la o dezvoltare armonioasă.

Ceea ce pare la prima vedere doar o joacă, înseamnă, de fapt, enorm pentru micuţii de sănătate. Terapia cu cai şi ponei este o metodă excelentă de recuperare prin bucurie şi relaxare. 

Irina a aflat despre aceste beneficii de la prieteni, aşa că şi-a dus fiica la un club de echitaţie de lângă Bucureşti. Căuta o altfel de terapie decât cele convenţionale pentru Ana, atunci când s-a orientat către acest sport.

Irina, mămică: Fetiţa are o afecţiune a sistemului nervos care nu îi permite să îşi păstreze echilibrul, lucru care a fost greu de menţinut pe un cal, pe un ponei se simte mai în siguranţă şi mai dezinvoltă, îi place şi face foarte bine, încearcă să fie independentă. La ea a fost un pic temătoare prima relaţie cu animalele, pentru ea totul a fost destul de incert, faptul că se simte mai bine pe lângă un cal, pe lângă un ponei, faţă de un căţel, este ciudat pentru unii, dar căţelul e mai gălăgios, calul e un animal foarte calm şi blând.

O jumătate de oră de terapie cu cai special antrenaţi, la final de săptămână, a făcut minuni în cazul fetiţei.

Prima dată am încercat terapia cu căluţi cu un medic psiholog, care se ocupa de foarte mulţi copii cu diverse afecţiun, inclusiv autism, formele grave şi a trebuit să meargă pe cal cu ea, căci nu avea ea echilibru, a trebuit să fie ţinută, acum e mai uşor pt că încercăm să o ţinem noi, părinţii, şi ea se simte mai relaxată.

Anna Rosseel, antrenor de echitaţie: În general, calul dezvolta autocotrolul, indiferent dacă ești cu probleme sau nu. Fizic, trebuie să îşi controlezi foarte bine corpul pentru că orice mișcare pe care o faci înseamnă o comanda și psihic pt ca trebuie sa îți păstrezi sângele rece și sa analizezi în orice moment ce anume ai de făcut. Din punct de vedere medical nu numai copiilor cu dizabilitati, ci și copiilor cu probleme de dezvoltare corecta a coloanei li s-a recomandat sa practice echitatia, pentru ca o poziție corecta pe cal întărește musculatura spatelui.

Totul cu o condiţie: ca activităţile să se facă sub îndrumarea unui instructor specializat, care să ştie cum să gestioneze relaţia dintre copil şi animal. O şedinţă durează până la 45 de minute şi costă aproximativ 100 de lei.

Terapia cu cai este una dintre cele mai dezbătute metode de vindecare, pe lângă psihoterapie şi recreaţie. Este folosită în afecţiuni precum autismul, sindromul Down, paraliziile, dar şi în tulburările de comportament, emoţionale sau în cazul artritelor. Evident că rezultatul poate să difere de la un pacient la altul.

Anca Maftei, psihoterapeut: Sunt convinsă că există şi un nivel al deschiderii, care este specific fiecăruia dintre noi, dar în principiu, calul se poate conecta la un nivel foarte profund cu finţele umane, de multe ori, merge mai în adâncime decât un specialist, să zic, om. Prin această descidere, sigur sufletul celui afectat este ajutat.

Dincolo de terapie, echitaţia este însă şi un sport ca o artă, pe care copiii îl practică de la cele mai mici vârste.

Anna Rosseel, antrenor de echitaţie: Am avut și copilasi de doi trei ani au venit pentru contactul cu un cal, dar pentru performanța putem sa vorbi de pe la şapte, opt ani. Atunci putem deja începe o pregătire în ideea de performantă și pot debuta în concursuri de obstacole de la 10 ani

La un club de echitaţie din Alba, copiii sunt la ora la care se antrenează. Fie pentru performanţă, fie pentru că vor o altă modalitate de relaxare.

Acest sport reduce stresul, ne ajută să ne concentrăm mai bine, dar şi să fim mai sociabili. Asta pentru că animalele ne pot învaţă ce înseamnă empatia şi prietenia. O lecţie de echitaţie porneşte de la 60 de lei.