Ce semnificaţie are a treia aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul prăznuită pe 25 mai 2022

A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită în calendarul ortodox la data de 25 mai. Este ultima dintre sărbătorile înscrise cu roșu în calendar din cursul anului bisericesc care începe cu luna septembrie și se încheie cu luna august.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Puțini creștini cunosc semnificația acestei sărbători. În calendarul creștin-ortodox, Sfântul Ioan Botezătorul are șase sărbători: Zămislirea pe 23 septembrie, Nașterea pe 24 iunie, Soborul pe 7 ianuarie, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul pe 29 august, prima și a doua aflare a capului lui pe 24 februarie și a treia aflare a Capului sfânt pe 25 mai. 

Irod a fost cel care a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Iar pentru că aceștia se temeau că Ioan Botezătorul ar putea să învie dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap. Irod a poruncit ca trupul lui Ioan Botezătorul să fie separat de cap. Astfel, Irod a trimis ucenicilor doar trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia, capul fiind îngropat de Irodiada în curtea sa. 

Capul Sfântului Ioan Botezătorul a stat îngropat în acel loc până în vremea Sfinților Împărați Constantin și Elena, când prin doi monahi, a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. Potrivit tradiției, în timpul crizei iconoclastice, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, fiind adus apoi la Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail.

Prima aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Ioanchentie, unul din slujitorii lui Irod, doritor de viață pustnicească, s-a retras într-o chilie în muntele Eleonului și, zidind o Biserică lângă acest loc, a descoperit capul Sfântului. Ioanchentie a îngropat la loc capul Botezătorului fără să spună nimănui acest lucru.

A doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul

În timpul Sfântul împărat Constantin capul este descoperit, în mod minunat, de către doi călugări. Monahii au pierdut, asemenea lui Esau, acest dar de la Dumnezeu datorită faptului că s-au lenevit și au cerut unui olar să le ducă sacul în care era capul Sfântul Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan Botezătorul a apărut, în chip minunat olarului, spunându-i să ia capul la el acasă și, ajuns în familia acestuia, acest Sfânt odor a revărsat nenumărate binefaceri asupra sa. La sfârșitul vieții olarul a închis capul Sfântul Ioan Botezătorul într-o raclă și l-a dăruit surorii sale. Sora olarului a fost sfătuită să îl cinstească și să țină racla închisă atât cât timp Sfântul va dori acest lucru.

Capul Sfântul Ioan Botezătorul a trecut, de-a lungul a mai multe generații, din mână în mână ajungând la un monah arian Eustație lângă Emesa unde făcea foarte multe minuni. Deoarece monahul Eustație a persistat în erezie a fost alungat din Emesa și trimis în exil. În locul lui au venit alți monahi care, mai târziu, au clădit o Biserică și, în anul 452, Marcel starețul acestei Mănăstiri a descoperit, în urma unei viziuni în care a văzut un foc foarte mare, capul Sfântului Ioan Botezătorul. În timp, din cauza păcatelor oamenilor, capul a fost, din nou, pierdut.

A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Sfântul odor a fost găsit, a treia oară, în mod semnificativ în timpul crizei iconoclaste pentru a îi întări în credință pe cei care apărau Sfintelor Icoane, în anul 850 de către Patriarhul Ignatie când capul a ieșit singur din pământ la Comane. Această a treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este cinstită de Biserică în fiecare an în data de 25 mai.

În timpul cruciadelor, latinii au luat din Constantinopol, în anul 1204, o parte din capul Sfântului Ioan Boteazătorul și l-au dus în Franța, așezându-l într-o biserică din Amiens.

Astăzi, partea occipitală a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul se găsește în interiorul Moscheii Omeiazilor din Damasc, iar partea frontală, la Catedrala din Amiens, Franța continuând să vestească, prin minunile și binefacerile făcute, prin acest sfânt odor, pe Mântuitorul Iisus Hristos.

Tradiţii şi obiceiuri pe 25 mai

În această zi, nu e bine să muncești sau să faci curat în gospodării. Tradiția spune că pe 25 mai nu se taie nimic folosind cuțitul, totul trebuie rupt cu mâna. Tot în această zi de sărbătoare, credincioșii nu vor consuma fructe și legume de culoare roșie, nu vor bea vin roșu și nici alte băuturi de această culoare. De asemenea, nu se consumă alimente rotunde, deoarece amintesc de Capul Sfântului Ioan Botezătorul. 

În popor se vorbește și de un post care ține "de la cruce până la cruce", un post de două săptămâni,  până la 14 septembrie, neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curăți pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave. 

Creștinii merg la biserică cu mere, pere, struguri și castraveți pentru a le sfinți și a le împărți ulterior flămânzilor șă săracilor, copiilor și bătrânilor. Se mai împart pachete cu struguri și pâine caldă pentru bunăstarea familiei, liniște și spor în casă.

Sfântul Ioan Botezătorul, a trăit în urmă cu 2000 de ani, contemporan cu Iisus Hristos.  Acesta a fost un predicator și botezător pe malurile râului Iordan, vestitor şi botezător lui Iisus. Ioan Botezătorul a fost numit de Iisus ca „cel mai mare dintre cei născuți din femei”.