Cele mai INTERESANTE locuri neştiute din Bucureşti!

Ne-am obişnuit să observăm numai lucrurile negative din Capitală: gropile, poluarea, aglomeraţia, mizeria! Şi am uitat să vedem că sunt locuri de o frumuseţe rară

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Ne-am obişnuit să observăm numai lucrurile negative din Capitală: gropile, poluarea, aglomeraţia, mizeria! Şi am uitat să vedem că sunt locuri de o frumuseţe rară

Casa Miţa Biciclista: Pe numele ei adevărat Maria Mihăescu, aceasta şi-a căpătat renumele după ce a fost prima femeie care să se plimbe pe Calea Victoriei în pantaloni şi pedalând la bicicletă, lucru considerat nepotrivit pentru o femeie în jurul anilor 1900. Această domnişoară avea o maşină coupe, mânca doar la Athenee Palace şi făcea baie îmbrăcată în costum sumar, spre deosebire de celelalte semene de la acea vreme, care se scăldau înfofolite în halat.

A fost o femeie cochetă care a frânt inimile unor bărbaţi precum Octavian Goga, regele Portugaliei sau regele Ferdinand. Legenda spune că această casă de pe Amzei despre care vorbim ar fi fost primită de la un amant extrem de bogat. Dacă sunteţi vreodată prin această parte a Bucureştiului, profitaţi de ocazie şi faceţi-i o vizită, dacă nu Mitei Biciclista, cel puţin arhitecturii semnate de N.C. Mihaiescu. Fosta locuinţă a cochetei dudui se află pe Strada Amzei, nr. 9, foarte aproape de Calea Victoriei.

Balta Vrăjitoarelor: La ieşirea din Bucureşti, spre Ştefăneşti, în pădurea Boldu-Creteasca, se afla o baltă de numai câţiva metri pătraţi, care are în spate o istorie destul de bogată. Se spune că ea ar fi existat încă de pe vremea lui Vlad Ţepeş şi chiar că aici ar fi fost decapitat domnitorul, însă istoricii nu confirmă acest fapt. După cutremurul din 1977, autorităţile române au dispus deversarea mai multor tone de moloz şi dărâmături în această baltă, însă ele au fost înghiţite peste noapte.

De asemenea, vrăjitoarele se strâng în fiecare an în acest loc şi susţin că de aici îşi trag puterile şi magia. Credinţa populară arată faptul că, în trecut, femeile care voiau să scape de sarcină, veneau şi stăteau câteva minute în această apă pentru a scăpa de prunc. Dincolo de mituri şi poveşti, adevărul este că animalele se tem de acest loc, în care e puţin probabil să întâlneşti până şi o broască.

Desenele din intersecţia Ştirbei cu Berzei: Zidurile rămase goale după demolările făcute pentru bulevardul Buzesti-Berzei-Uranus au, de câteva luni, o fată nouă. Dacă vreţi să admiraţi opera unor artişti ai graffitiului autohton precum Allan Dalla, Irlo, Nego, Lux şi Pisica Pătrată, luaţi autobuzul 368 şi coborâţi în staţia Cişmigiu.

Schitul Dârvari: Referindu-se la acesta, Nicolae Steinhardt spunea că "nu poate să nu atragă prin micimea, graţia şi liniştea lui tupilată". Acest mic lăcaş de cult a fost construit în 1834 şi poartă hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Învierea Sfântului Lazăr. La început, schitul a fost construit pentru familia Dârvari şi apropiaţii ei, însă curând a devenit un loc preferat de întreaga comunitate. Proprietarii pământului pe care este ridicată construcţia au dispus aducerea a 12 călugăriţe care să cânte la slujbe şi să se ocupe de întreaga organizare. În 1864, odată cu secularizarea averilor manăstireşti, cele 12 călugăriţe s-au văzut nevoite să plece la mănăstirile Ciorogârla şi Pasărea. Regimul comunist a transformat această mănăstire în biserică de mir.

În 1989, schitul este redeschis tuturor vizitatorilor, însă, din cauza fumului abundent folosit în perioada comunistă, picturile s-au şters, aşa că lăcaşul a trebuit închis şi restaurat. Lucrările au durat până în 1996, când Părintele Sofian, stareţul Mănăstirii Antim, a terminat de repictat pereţii. În 2002 au fost restaurate chiliile deteriorate. De ce să vizitaţi schitul Dârvari? Din mai multe motive: pentru a admira arhitectura bisericească de rit vechi, picturile murale, pentru că aveţi nevoie de linişte şi pentru că nu vă lipseşte curiozitate istorică.

Oţetarul din Dionisie Lupu, copacul care a înghiţit un gard: Pe Dionisie Lupu, la nr 52, locuieşte un supravieţuitor. Nu a fost în războaie, nu are pensie de veteran şi nici nu se plimba pe la conferinţe fandosite ca să spună cât de importantă este viaţa lui, dar, în universul cotidian, nici nu ai nevoie de o dovadă mai mare de ambiţie şi perseverenţa.

Trenul Regal: Lângă pădurea dintre Mogoşoaia şi Buftea se află o zonă deţinută de CFR, unde găsim Trenul Regal, o bijuterie a căilor ferate, care funcţionează perfect şi poate fi închiriată pentru suma de 15.000 euro/ zi. Acesta a fost realizat la ordinul regelui Ferdinand şi finalizat în 1928, însă în acelaşi hangar se mai afla alte două trenuri care i-au aparţinut lui Ceauşescu. Cu primul, au călătorit personalităţi precum Carol al II-lea, Regele Mihai, dar şi foşti conducători precum Nicolae Ceauşescu sau Gheorghe Gheorghiu-Dej. În 1984, Ceauşescu a decis că vrea să aibă propriile trenuri, aşa că a comandat două: au motoare Rolls Royce, ating peste 160 km/h, iar două dintre cele 17 vagoane sunt blindate. Ce putem să găsim în aceste trenuri? De toate, de la săli de şedinţă, restaurante, dormitoare şi până la sufragerii, zone de relaxare şi vagonul secret, la care nu are nimeni acces.