O cercetătoare româncă a fost prinsă de pandemia de coronavirus într-o expediție istorică la Polul Nord 

O româncă a trăit pandemia izolată la minus 60 de grade, în mijlocul Oceanului Arctic. Adela Dumitraşcu a luat parte la o expediţie istorică la Polul Nord. Prima pe timp de iarnă din ultimii 125 de ani. 

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

• Adela a fost în prima expediție efectuată la Polul Nord, iarna, în ultimii 125 de ani.
• Adela a îndurat temperaturi de până la -60 de grade Celsius.

După ce a căutat printre gheţari soluţii pentru schimbarea climatică, s-a întors într-o lume schimbată de coronavirus. Şi-a spus povestea, în exclusivitate la Observator.

Adela Dumitraşcu, cercetătoare: Valurile erau foarte mari. Odată ce am intrat în gheaţă spre Polul Nord, era deja tot timpul întuneric, din ce în ce mai frig. 

Un întuneric în care Adela Dumitraşcu a trăit timp de patru luni. Alături de 60 de cercetători din 20 de țări, a îndurat temperaturi de până la -60 de grade pentru a analiza unul dintre cele mai ostile medii de pe pământ: Polul Nord iarna. 

Adela Dumitraşcu, cercetătoare: Nu a mai fost nicio expediţie pe timpul iernii, la Polul Nord, sau în jurul Polului Nord, de când Nansen a fost acolo, la sfârşit de 1800. Deci, au trecut cam 125 de ani de când a fost o cercetare. 

Cu toate instrumentele necesare, tone de alimente şi sute de kilograme de haine groase, grupul de cercetători din care face parte Adela a ajuns în Arctic cu spărgătorul de gheaţă Polarstern, cel mai performant vas pentru astfel de condiţii. 

Pentru a rezista temperaturilor extreme, românca petrecea o jumătate de oră doar pentru a se îmbrăca. Însă pregătirea pentru Polul Nord a început de acasă. 

Adela Dumitraşcu, cercetătoare: Am încercat să pun ceva kilograme pe mine, n-am prea reuşit. E foarte important să mănânci, mai ales produse grase. Te ajută foarte mult, menţin căldura corpului.

În întunericul polar, noţiunea timpului se pierde uşor. Fără acces la internet şi deconectaţi de restul lumii, în mijlocul Oceanului Îngheţat, ei n-au simţit pandemia care a schimbat omenirea. Singura metodă de comunicare erau mesajele text. Pentru a primi un răspuns din cealaltă parte a planetei, Adela aştepta în medie 24 de ore. 

Adela Dumitraşcu, cercetătoare: E foarte fain pentru că te poţi relaxa şi te poţi focusa pe ceea ce vrei, pe întrebările tale ştiinţifice, pe scopul tău de muncă, pe gheaţă. 

Stratul de gheaţă de peste un metru şi jumătate a fost o provocare pentru echipa de savanţi. Au rămas fără combustibil în mijlocul gheţarilor, dar în ajutorul lor a venit o navă rusească. 

Încercările, însă, nu au copleşit-o pe Adela. A ştiut dintotdeauna că viaţa ei va fi o aventură. Inspirată de poveştile lui Jules Verne, care numea Polul Nord - Deşertul de Gheaţă, a plecat din Braşov să studieze oceanografia. 

Adela Dumitraşcu, cercetătoare: Am lucrat pe vasele de croazieră din 2001 până în 2007. În 2007, m-am mutat în Finlanda.

Acum face parte din grupul de cercetare de la Universitatea din Gotheburg. Cercetătorii au plecat în expediție când nimeni nu auzise de coronavirus. La întoarcere, au găsit o lume paralizată de pandemie. Aflată în Suedia, țara care mizează pe imunitatea colectivă, Adela Dumitrașcu își continuă activitatea, însă lucrează mai mult acasă decât în laborator.