Cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că telefonul mobil ne destresează
Un interviu, o zi agitată la muncă sau un proiect care trebuie predat cât mai repede. Toate sunt ca un ceas care ticăie şi care ne provoacă stres. În secolul vitezei, oamenii caută o oază de relaxare. Iar concediile şi timpul liber au devenit acum parcă mai preţioase ca oricând.
De Redactia Observator la 20.08.2019, 14:20
Un interviu, o zi agitată la muncă sau un proiect care trebuie predat cât mai repede. Toate sunt ca un ceas care ticăie şi care ne provoacă stres. În secolul vitezei, oamenii caută o oază de relaxare. Iar concediile şi timpul liber au devenit acum parcă mai preţioase ca oricând.
Cercetătorii britanici arată că cei care folosesc mobilul ca s se joace, se relaxează mai repede decât cei care nu au acest obicei. Explicaţia este simplă: activitatea ne dă o stare de bine pentru că joaca, sub toate formele ei, ne duce cu gândul la copilărie. Printre ei este şi Iulia.
Reporter: Te joci pe telefon să te destresezi?
Iulia: Seara mai mult, ziua nu îmi place să stau pe telefon.
Reporter: Cam cât petreci?
Iulia: Vreo şase ore seara.
Reporter: Între jucăriile acelea antistres şi statul pe telefon ce te ar ajuta mai tare?
Iulia: Statul pe telefon, dacă ştiu cum să îl folosesc.
Liliana Luca, psiholog principal Institutul de psihiatrie Socola Iași: Este vorba despre o strategie pe care o foloseşti, de gândirea, îţi dezvolţi gândirea ca să poţi progresa sigur, în jocul pe telefon eşti validat, primeşti puncte, câştigi diferite lucruri, îţi creşte încrederea în tine.
Chiar şi aşa, tot specialiştii prezintă şi reversul medaliei: nici prea mult timp petrecut pe telefon nu este recomandat. Şi nici nu poate fi reţeta universal valabilă pentru relaxare. Bine ar fi să ne găsim singuri metodele care ne fac să recuperăm liniştea, după o zi lungă.
Liliana Luca, psiholog principal Institutul de psihiatrie Socola Iași: Dacă vrei să te relaxezi, te relaxezi şi singur, nefăcând nimic, din minte porneşte totul. Important e să o faci conştient că o faci pentru tine şi îţi aduce bucurie, ca să fii sigur că ai şi rezultatul scontat.
Exerciţiile de respiraţie, scurte pauze de relaxare, yoga ori sportul sunt câteva variante. Şi ar mai fi un aspect esenţial de punctat.
Liliana Luca, psiholog principal Institutul de psihiatrie Socola Iași: Dacă pornim de la ideea să ne destresăm nu facem decât să ne inducem ideea că suntem stresaţi. Şi vom deveni mai stresaţi pentru că nu reuşim să ne destresăm. Stresul, aşa cum a fost el definit este motivator, îl avem toţi, motivaţia de a face ceva, este activator, nu este devalidant.
Cu condiţia să nu îl lăsăm să ne acapareze total. Pe termen lung, stresul creşte riscul de boli cardiace, contribuie la acumularea de kilograme şi poate determina apariţia depresiei.
În cifre, situaţia din ţara noastră nu arată deloc bine. 99 la sută dintre angajaţii români sunt afectaţi de boala secolului 21, potrivit studiilor.
