Cormoranul, scos țap ispășitor pentru dispariția peștelui din Delta Dunării

Cormoranul de Dunăre ne mănâncă peştele din Deltă! A spus-o ministrul Agriculturii, la Bruxelles, o spun şi cei de la Patronatul Peştelui, care cer subvenţii de la stat pentru pierderile provocate de aceste păsări protejate.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Cormoranul de Dunăre ne mănâncă peştele din Deltă! A spus-o ministrul Agriculturii, la Bruxelles, o spun şi cei de la Patronatul Peştelui, care cer subvenţii de la stat pentru pierderile provocate de aceste păsări protejate. Zeci de tone de peşte ar consuma anual cormoranii şi pelicanii, în timp ce noi aducem marfă congelată de peste hotare. Dar, în realitate, şi alte motive stau în spatele dezastrului din apele româneşti. 

”Pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus lui Vella că cormoranii în România fac baie în piscină”, spunea Ministrul Agriculturii în Parlamentul European. După declaraţia care a pus cormoranul în lumina reflectoarelor, am mers în Delta Dunării, ca să aflăm cum s-a transformat o specie protejată în ţap ispăşitor pentru producţia mică de peşte. 

”Problema nu sunt pescarii, problema e la păsările care mănâncă foarte mult. Cel mai grav e cormoranul. Pe o rază de 1 km, 2, se adună şi termină tot”, spune un pescar.

70 de mii de cormorani trăiesc numai în Delta Dunării  - adică jumătate din întreaga populaţie din România. Iar pescarii spun că  aceste păsări, dar şi pelicanii, mănâncă anual o cantitate uriaşă de peşte. 

GEORGE IONESCU, fermier: Pierderile sunt undeva intre 15 şi 30%, în funcţie de an. Din calculele noastre intre 25.000 si 30.000 de tone cred că e o cantitate realistă.

Aşa am fi ajuns să vedem în pescării mai mult peşte de import decât românesc. În România, se mănâncă, anual, 85.000 de tone de peşte. Dintre acestea, numai 20.000 sunt asigurate de producţia internă. Restul vine din import şi la preţ mai mic, din ţări ca Turcia, Bulgaria sau Ungaria.

În realitate, întreaga industrie piscicolă e la pământ în România. Chiar dacă avem ieşire şi la Marea Neagră, şi la Delta Dunării, nu avem suficiente pescadoare, iar pe litoral nu există nici măcar o piaţă de peşte. În plus, fermierii de acvacultură nu primesc suficient sprijin de la stat, precum crescătorii de animale, de exemplu. 

Există şi o metodă prin care putem deosebi peştele de acvacultură de cel de crescătorie. 

RADU ŞTEFAN TUDOR, bucătar-şef: Eu unul îmi dau seama din coadă. Fiind în ţarc, peştii nu au unde să se ducă mai mult de câţiva metri şi îşi lovesc coada de acea plasă şi prin asta şi-o tocesc. 56.28

La ora actuală, în Europa,  trăiesc aproape două milioane de cormorani, dintre care 140.000 sunt în România. Fiind o specie protejată, împuşcarea lor este interzisă.