Locuitorii unui sat din Satu Mare trăiesc precum dacii liberi şi păstrează obiceiuri vechi de secole

Mai există totuşi locuri unde tradiţia nu piere. Într-un sat din Satu Mare, născut din legendele cu zâne, localnicii trăiesc precum dacii liberi şi păstrează obiceiurile vechi de secole.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Mai există totuşi locuri unde tradiţia nu piere. Într-un sat din Satu Mare, născut din legendele cu zâne, localnicii trăiesc precum dacii liberi şi păstrează obiceiurile vechi de secole.

De sărbători, femeile pregătesc pupeze, în loc de pască, şi merg la slujbă îmbrăcate în straie superbe, pe care le scot din lada cu zestre.

E zi de sărbătoare în satul Cămărzana, iar drumul spre biserică pare neîncăpător. G

ospodinele s-au trezit cu noaptea în cap să umple coşurile cu bunătăţi, pe care părintele să le sfinţească.

De sute de ani, femeile pregătesc pupăza, un fel de pască, unsă cu ulei şi gălbenuş de ou, pe care preotul o transformă în anafură.

Pentru locuitorii de odinioară, stăpâni peste aceste meleaguri, portul popular era nelipsit.

Un obicei care se respectă cu sfinţenie chiar şi astăzi, mai ales în zi de sărbătoare. Până şi primarul satului îl îmbracă.

Odată ajunşi la biserică, locuitorii participă în curte la sfinţirea bucatelor şi a vinului pe care fiecare bărbat îl aduce. Şi acest obicei este unic în pitorescul sat.

După slujbă, sătmărenii pornesc spre case, acolo unde pregătesc ospăţul, nu înainte de a respecta un alt obicei.

Satul Cămărzana a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1490.

"Cămara zânelor", aşa cum a fost numit iniţial, era locul în care trei haiduci s-au ascuns şi în care şi-au adus iubitele, pe care le alintau "zâne".