Declarație de dragoste pentru România, de 1 decembrie. "Avem inimă de tătar, dar suflet de român"

"Avem inimă de tătar, dar suflet de români." Este declaraţia de dragoste pentru România a celor 20 de mii de tătari din Dobrogea. Cu toţii vor petrece româneşte de Ziua Naţională. Cu fasole tradiţională, un obicei vechi de când lumea.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

"Avem inimă de tătar, dar suflet de români." Este declaraţia de dragoste pentru România a celor 20 de mii de tătari din Dobrogea. Cu toţii vor petrece româneşte de Ziua Naţională. Cu fasole tradiţională, un obicei vechi de când lumea. Doar că, în locul obişnuitului ciolan, tătarii pregătesc coadă de berbecuţ la cuptor şi un ghiudem iute ca focul. Bucuria de a strânge familia în jurul mesei în zi de sărbătoare este însă aceeaşi pentru toţi. 

La nunţi, botezuri sau la Bairam, fasolea aburindă îi aduce împreună, la masă, pe tătari, şi stă la loc de cinste alături de baclavalele şi sarailiile răsucite cu migală şi însiropate din belşug. La fel se întâmplă de zeci de ani în Dobrogea şi de 1 Decembrie. O sărbătoare pe care tătarii au adoptat-o din tot sufletul.În acest moment, în Dobrogea, mai trăiesc peste 20.000 de tătari. Etnia este cunoscută pentru portul vesel, bucătăria tradiţională, dar şi pentru graţia din dans.

Pe lângă faptul că suntem tătari, suntem şi români. Avem inimă de tătar, dar suflet de români - Ailis Molamet

Români cu sufletul, tătarii din Dobrogea au îmbrăcat portul tradiţional şi au început, în avans, petrecerile.

Mirosul fasolei aburinde ne cheamă în bucătărie. Condimentată simplu, cu sare şi piper, a prins gust şi culoare alături de ceapa călită, peste care bucătăreasa a adăugat bulion. Între timp, ghiudemul - salamul tătărăsc afumat şi condimentat cu boia şi ardei iute, este pus la prăjit. Face casă bună cu carnea fragedă de berbecuţ, lăsată câteva ore în baiţ până se pătrund condimentele, şi băgată apoi la cuptor.

Tătarii de aici sunt urmaşii celor din Crimeea, care au fugit din calea războielor ruso-turce şi s-au refugiat în Dobrogea în secolul 18. Peste veacuri, au reuşit să-şi păstreze tradiţiile şi identitatea.

Pe tot întinsul Dobrogei trăiesc 18 comunităţi etnice. De 1 Decembrie, toate îşi dau mâna şi sărbătoresc româneşte.