Flagelul aşezărilor ilegale a cuprins România. Aproape fiecare localitate are ghetouri

În România, aproape că nu mai există sat, comună sau oraş la marginea căruia să nu se ridice o aşezare ilegală. Mulţi dintre oamenii extrem de săraci care trăiesc în astfel de locuri n-au fost împroprietăriţi niciodată.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

În România, aproape că nu mai există sat, comună sau oraş la marginea căruia să nu se ridice o aşezare ilegală. Mulţi dintre oamenii extrem de săraci care trăiesc în astfel de locuri n-au fost împroprietăriţi niciodată. De zeci de ani, generaţie după generaţie, îşi improvizează locuinţe pe unde prind un petic de pământ liber. Şi, fără să ne dăm seama, transformă ţara noastră într-un uriaş ghetou şi nimeni nu ia masuri, arată un reportaj filmat de colegii de la În Premieră.

Flagelul aşezărilor ilegale a cuprins România. Aproape în toate localităţile din ţară comunităţile de romi şi-au ridicat locuinţe pentru ei, apoi pentru copiii lor, apoi pentru copiii copiiilor lor şi tot aşa. Au construit fără niciun fel de avize, pe terenurile statului, ale primăriilor, ale armatei sau chiar pe proprietăţile private ale altor localnici. În comuna braşoveană Târlungeni, de exemplu, romii îşi luaseră atâta avânt, încât au fost la un pas să intre şi pe pământul fostului primar. Aşa că el a ridicat între proprietatea lui şi casele romilor un zid chinezesc în miniatură.

STELA MATEI, localnică Târlungeni, jud. Braşov: Uitati unde am WC-ul, lângă uşa. Şi suntem 20 de inşi aici, pe curtea asta. Uite, şi băiatul s-a însurat cu fata aia, stă peste mine aici, călare. Eu nu mai am un loc  de casă să mai dau la copii.

IOSIF KISS, Fost primar Târlungeni, judeţul Braşov: Deci, ei n-au nicio proprietate. Nu ştiu de ce tot căutăm în stânga, în dreapta. În 1966 erau 5 familii, mergeti acum, sunt 2500 de suflete acum. Uitaţi-vă în statistică, în comuna Târlungeni sunt cei mai mulţi romi din ţară. 

Mai mult, acolo unde romii au devenit majoritari, s-a schimbat chiar şi geografia ţării. S-a întâmplat în zona Braşov-Covasna. Aici aşezările ilegale au modificat graniţa dintre cele două judeţe. Romii din Braşov au construit atâtea case în curtea altor case şi case lângă case până când pământul din judeţul Braşov s-a terminat, aşa că au trecut pârâul care-i despărţea de judeţul Covasna şi au făcut şi acolo case. O vreme, autorităţile locale au recurs la un şiretlic: în acte, toate locuinţele pe teritoriul ce ţine de Covasna aveau un singur numar - 104 - atribuit, de fapt, ultimei case de pe partea Braşovului. Şi, astfel, sute de romi aveau aceeaşi adresă de buletin.

ANA BOROSANA, localnică, sat Arini, com.Măieruş, jud. Braşov: Păi, erau mulţi. A venit unii şi au zis că avem hotel. Haida să vedeţi ce hotel avem.  Le-am aratat hotelul: 3 camere. Când au aflat cei de la judeţ, au vrut să facă referendum ca să se decidă care judeţ să-i preia pe romi în acte. Au vrut chiar să mute cursul pârâului. Până la urmă, însă, în războiul dintre Braşov şi Covasna a cedat Covasna.

NISTOR BORICEAN, Primar Măieruş, jud. Braşov: Tot voiau la schimb teren. Şi eu le-am spus că nu avem de unde. Dacă vor teren, le dăm terenul pe care-l are cu tot cu familiile de romi. Ei n-au vrut, au zis că ei au destuli romi şi nu mai vor să aiba şi alţii şi, atunci, am ajuns la o întelegere între cele doua comune...

Autorităţile locale se declară depăşite. Iar aşezările ilegale au cuprins rând pe rând şi oraşele. Problema însă nu e extinderea etniei, ci a sărăciei. Din cauza faptului că romii nu au acte pe teren sau pe locuinţe, furnizorii de apă sau de curent electric refuză să-şi extinde reţelele. Iar la nivel naţional, de acest flagel nu se ocupă nimeni.