Doi irakieni ameninţaţi cu moartea în ţara lor vor fi expulzaţi din România şi preferă mai bine să ajungă la puşcărie

În Irak îi aşteaptă moartea! În România li se respinge statutul de refugiaţi. Doi tineri puşi pe fugă de fundamentaliştii religioşi irakieni stau acum pe jar.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

În Irak îi aşteaptă moartea! În România li se respinge statutul de refugiaţi. Doi tineri puşi pe fugă de fundamentaliştii religioşi irakieni stau acum pe jar. Doreau să-şi facă un viitor în ţara noastră, însă acum trăiesc cu spaima că vor fi trimişi înapoi la călăii lor.

Îşi frânge mâinile cu gândul la soarta care îl aşteaptă. Statul român nu îi recunoaşte statutul de refugiat. Are 21 de ani şi ultimele 18 luni le-a petrecut pe fugă. În Irak a lăsat o soţie şi o fiică pe care n-a apucat s-o vadă născându-se. O organizaţie fundamentalistă caută să-l omoare. Vina lui Hussein este moştenirea pe care a primit-o de la tatăl său, în 2015. Un bar. Vânzarea de alcool nu este tolerată de miliţiile şiite din Irak. Localul a fost incendiat. Un angajat a fost răpit şi nimeni nu a mai auzit de el. Ameninţat cu moartea, tânărul şi-a trimis soţia la rude şi a fugit. Fiica lui s-a născut în timp ce el traversa Balcanii.

- Cine este aici? Este bebeluşul tău? 

- Da. Dacă mă vede acum nu mă recunoaşte, pentru că nu l-am văzut niciodată, nici el pe mine.

Hussein încercat să obţină statut de refugiat, în România. Are deja o slujbă şi strânge bani pentru a-şi aduce aici familia. Tribunalul i-a respins însă cererea. Tânărul nu ştie dacă sau când va fi expulzat.

- Dacă mi s-ar fi permis să rămân aici, aş fi lucrat, aş fi rămas aici în România, că este o ţară sigură. Aş vrea să stau şi într-o puşcărie, în România, să fiu într-o puşcărie, dar să nu mă întorc în Irak. 

Aceleaşi temeri le are şi Ahmad, un irakian de 30 de ani al cărui cap este dorit de ISIS pentru o crimă de neacceptat. Fumatul. A fost reţinut de o patrulă a Autointitulatului Stat Islamic, împreună cu trei prieteni. Doi dintre ei aveau ţigări şi au sfârşit decapitaţi într-o piaţă publică. El a scăpat, pentru că avea doar o brichetă. 

- După o lună, l-au luat pe prietenul meu Omar şi l-au tăiat.

Rămas ultimul din grupul său, a fugit cu prima ocazie. Pentru că lucra într-un ONG care promova democraţia şi intrase în atenţia ISIS, ştia că zilele îi sunt numărate.

- Aş fi fost omorât dacă mă întorceam în Irak. Pentru că şi eu am lucrat pentru o organizaţie pentru drepturile omului.

Însă şi lui Ahmed i s-a respins aplicaţia pentru intrarea într-un centru de refugiaţi din România. Este sigur că statul nu-l doreşte şi îi va repatria.

- Eu nu vreau să plec din ţară, din România, eu am venit aici să-mi fac viitorul aici.