HARTA RISCULUI SEISMIC în Bucureşti. Care sunt cele mai vulnerabile cartiere în cazul unui CUTREMUR de peste 7 grade pe Richter

În aceste zile, atât şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, cât şi directorul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Daniel Dragne, au făcut declaraţii pe care unii le-ar cataloga cel puţin alarmante. Iar tabloul devine şi mai pesimist în urma anunţului făcut seismologii români, care susţin că, în ultima perioadă, a fost observată o creştere a activităţii seismice de tip crustal în Vrancea.

De Redactia Observator la 03.03.2017, 16:14

Galerie (5)

Nu mai puţin de trei cutremure au fost resimţite în urmă cu două zile în Vrancea şi Buzău, seismele având loc la adâncimi între 8,3 şi 18,1 kilometri adâncime. Iar noaptea trecută, un cutremur tot de mică adâncime s-a produs în judeţul Dâmboviţa. Seismul, cu magnitudinea de 2 grade pe scara Richter, a avut loc la ora 23:00, la 16,4 kilometri adâncime.

Arafat: "Ne așteptăm la ce e mai rău"

În urmă cu două zile, Raed Arafat a declarat că "ne așteptăm la ce e mai rău și ne pregătim pentru ce este mai rău" şi le-a recomandat instituţiilor statului "să rămână pesimiste" şi să continue pregătirea pentru a acţiona în cazul unui cutremur.

Pe acelaşi subiect

Citeşte şi: Un CUTREMUR PUTERNIC ar dărâma România! INFP a publicat HARTA ZONELOR SEISMOGENE cu risc ridicat. Vezi cât de vulnerabil este orașul în care trăiești

"Populația trebuie să aibă încredere, trebuie să fie pregătită și să asculte sfaturile. Când cerem populației să aibă trusa de urgență la ei acasă, când îi cerem un mod de acțiune sau un mod de aplicare a unor măsuri de prevenire, acest lucru ne așteptăm ca populația să-l facă. (...) Deci instituțiile trebuie să rămână pesimiste, în sensul că ne așteptăm la ce e mai rău, chiar dacă sperăm să nu se întâmple, și ne pregătim pentru ce este mai rău", a declarat Arafat.

Totuşi, şeful DSU încearcă să ne liniştească, precizând că autoritățile sunt mai pregătite faţă de anii trecuţi, pentru intervenția în cazul unor situații de urgență.

"Cert, comparativ cu perioada anterioară, suntem mai pregătiți. Tot cert este că nu suntem suficient pregătiți pe cât ne-am dori noi", a conchis Arafat. (Citeşte mai multe detalii AICI)

București, cel mai vulnerabil în cazul unui cutremur puternic

Ieri, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Daniel Dragne, a spus că Bucureștiul este cel mai vulnerabil în cazul unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter.

"Orașul cel mai vulnerabil este București. El are cel mai mare număr de clădiri expertizate cu risc seismic și mai ales un număr foarte mare de clădiri cu risc seismic 1", a spus Dragne.

El a atras atenţia că lipsește o mai mare conștientizare din partea tuturor părților implicate.

"Putem spune că, la momentul actual, o mai mare conștientizare de către toți cei implicați a ceea ce înseamnă gravitatea producerii unei astfel de situații. (...) Toate instituțiile implicate, pentru că aici, când vorbim de un dezastru, de un cutremur — este determinat o dată de starea clădirilor din punct de vedere constructiv, vorbim de implicare începând de la asociațiile de proprietari până la structurile centrale ale statului. Avem posibilitatea să intervenim, dar este evident că nu vom putea face, această instituție, absolut totul. Nu vom putea fi în 10 — 12 locuri în același timp, în același moment. Există niște timpi în care vom interveni", a explicat Dragne.

Harta Bucureștiului în funcție de impactul la un cutremur

După 10 ani de muncă, specialiştii Institutului de Fizică a Pământului de la Măgurele au realizat o hartă de impact la cutremur pentru Bucureşti. Au luat în calcul seismul maxim posibil ca magnitudine – peste 7,5 - produs în zona Vrancea. Astfel, în partea de nord impactul va fi cel mai puternic. Următoarele zone afectate ar fi centrul şi estul oraşului.

Cei mai expuşi ar fi locuitorii din zonele Otopeni, Pipera, Aviaţiei şi Pantelimon. La polul opus, cele mai ferite cartiere sunt cele din sud şi sud-vest, precum Ghencea, Rahova, Metalurgiei sau Berceni.

„În zona de nord ar trebui să avem o acceleraţie mai mare. În funcţie de geologia locală a municipiului Bucureşti s-au determinat anumite zone în care perioada proprie de oscilaţie diferă de la 1,4 secunde la 1,7 secunde", explică directorul INFP, Constantin Ionescu, potrivit b365.ro.

„Verdele ăsta e 1,45 secunde. O secundă înseamnă 10 nivele. Fiecare nivel înseamnă 0,1 secunde. Ar fi recomandabil să nu proiectaţi clădiri mai mari de 14 nivele", spune şi seismologul Gheorghe Mărmureanu.

Citeşte şi: Un CUTREMUR PUTERNIC ar dărâma România! INFP a publicat HARTA ZONELOR SEISMOGENE cu risc ridicat. Vezi cât de vulnerabil este orașul în care trăiești

Seismologii au identificat două probleme în Capitală.

Prima problemă este că, de-a lungul Dâmboviţei, pentru că sunt zone nisipoase, pot apărea fenomene de lichefiere a solului, o curgere a nisipului, iar clădirile de acolo pot să se încline.

Cea de-a doua este faptul că, în ultimii ani, nordul oraşului a fost invadat de blocuri turn, deși zona este vulnerabilă.

Observator Ştiri sociale HARTA RISCULUI SEISMIC în Bucureşti. Care sunt cele mai vulnerabile cartiere în cazul unui CUTREMUR de peste 7 grade pe Richter