Hârzobul, păstrăvul afumat natural, un preparat tradițional în zona Moldovei

Păstrăv proaspăt, ţinut o zi în baiţ, apoi afumat şi păstrat în cetină de brad. Acesta este hârzobul, un preparat tradiţional din regiunea Moldovei. Puţini au mai rămas, însă, românii care ştiu să îl prepare ca la carte, după reţeta din bătrâni.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Păstrăv proaspăt, ţinut o zi în baiţ, apoi afumat şi păstrat în cetină de brad. Acesta este hârzobul, un preparat tradiţional din regiunea Moldovei. Puţini au mai rămas, însă, românii care ştiu să îl prepare ca la carte, după reţeta din bătrâni. Hârzobul cu mămăligă sau cartofi la cuptor va sta la loc de cinste pe mesele de Sărbători.

Într-o păstrăvărie din judeţul Neamţ se munceşte de zor. În weekend, e ultima dezlegare la peşte din Postul Crăciunului. Şi, pentru că suntem în Moldova, se pregăteşte hârzobul. Adică, păstrăvul afumat natural, în crengi de brad.

A fost curăţat, pus la baiţ, pus la scurs şi după aia în afumătoare, lăsat două zile cu lemn de cireş sau de pin - Mihai Jurcanariu, proprietar păstrăvărie

Gavril Mândru este unul dintre puţinii români care mai ştiu să prepare hârzobul după reţeta tradiţională. Asta, pentru că, în tinereţe, a lucrat la o păstrăvărie.

Se iau păstrăvii care au fost afumaţi şi se pun pe cetină, pe paleta cu cetină, după care se pune paleta cealaltă peste ei şi se leagă

Cetina de brad ajută peştele să-şi păstreze aroma cât mai mult. Hârzobul se agaţă în cămară sau în pod şi este gata oricând de pus pe grătar.

Localnicii îi mai spun şi cobză. Costă 20 de lei o porţie, iar producătorii locali spun că nu găsim aşa ceva în magazine.

Păstrăvul poate fi mâncat cu o sumedenie de garnituri şi, tocmai de aceea, mulţi români îl vor aşeza la loc de cinste pe mesele îmbelşugate de Sărbători.