Ia tradițională, tot mai aproape să fie inclusă în Patrimoniul Mondial

Pentru că este unică în lume, ia tradițională are toate șansele să ajungă în Patrimoniul Mondial. Statul român a finalizat deja dosarul și l-a trimis la UNESCO în speranța că așa va fi recunoscută valoarea universală a cămășii cu altiță, cusută cu migală de sute de ani în satele de la noi.

• "Hristos a Înviat!" Bisericile din țară, neîncăpătoare în Noaptea de Înviere. Mii de credincioşi au primit Lumina Sfântă în suflete şi în case

Mai mulți specialiști din Ministerul Culturii s-au documentat în teren despre cămașa cu altiță care se dorește a fi inclusă în UNESCO. Echipa a poposit și în Tismana, județul Gorj, unde meșteșugul încă este transmis din generație în generație.

Florin Tantan – director Muzeul Costumului Popular Tismana: "S-au făcut filmări la noi cum se coase ia, s-au făcut fotografii. Am înțeles că dosarul este gata. Se așteaptă aprobarea. Scopul este, la fel, să nu se piardă. Când este amenințat acest meșteșug, Patrimoniul UNESCO va lua măsuri. Noi suntem siguri că acesta nu o să piară niciodată".

Odinioară, orașul Tismana era locul de unde plecau spre toate colțurile lumii cămăși tradiționale și covoare oltenești. Acum au mai rămas doar câțiva meșteri care transformă ia în adevărate bijuterii vestimentare.  

O piesă de rezistență este acest vâlnic, care este țesut în război, din lână 100%. Aș vrea să remarc și această maramă din borangic, cusută cu fir de aur, lungă de aproape trei metri. Adevărate comori din in, lână sau borangic sunt expuse la Muzeul Costumului Popular din Tismana. Cele mai vechi veșminte au peste 150 de ani și sunt păstrate cu sfințenie.

Aceasta are pe mânecă paiete și mărgele. Este o muncă titanică, fără greșeală, aș putea spune. Acest costum are cel puțin 120 de ani.

Ia, o lucrare de artă

Într-un alt colț din județul Gorj, o găsim pe Ana Lupu. Are o colecție impresionantă de ii. Cele mai multe le-a moștenit de la bunici. 

"Este cusută la un fir. Motivul este ghinda. Este cusută în patru ani. Bineînțeles că este cusută la lumina lămpii".

Ana Lupu – meșter popular: "Ia, de fapt, este o lucrare de artă. Eu așa o consider. Toate aceste veșminte, unele de sărbătoare, altele pentru zi cu zi, sunt obiecte de artă. Din păcate, autorii lor nu sunt cunoscuți și mă bucur că au ajuns să fie apreciate în țară și în străinătate".

Circa 50 de localități din Gorj au fost notate în dosarul trimis la UNESCO drept locuri unde confecționarea cămășii cu altiță este încă un obicei viu. Avantajele recunoașterii universale sunt multe. Ar putea fi monitorizată într-un program de protecție și ar putea deveni sursă de inspirație pentru și mai mulți artiști.