În anul pandemiei s-au născut cei mai puţini bebeluşi din ultima sută de ani. România pierde anual o populație de oraș mediu

În anul pandemiei, s-au născut cei mai puţini bebeluşi din ultima sută de ani, în timp ce numărul deceselor creşte. Astfel, România este în plin declin demografic, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

• Cum arată lupta pentru primării în marile oraşe din ţară. Rezultatul ar putea influenţa decisiv alegerile prezidenţiale

• În fiecare an, ne împuţinăm cu peste o sută de mii de persoane, adică un oraş de dimensiunea Piteştiului

Lilia se numără printre puţinele femei care au dat naştere în ultimul an. Este deja la al doilea copil.

Lilia Vasilache, mamă: A fost o naştere naturală. Ne-am dorit. Am ştiut că vom avea doi copii. 

Am luat decizia... tot timpul zici că poate mai aşteptăm puţin sau... dar am zis că nu mai are rost să aşteptăm. 

Însă nu mulţi au avut curajul să facă asta anul trecut când s-au născut cei mai puţini bebeluşi din ultimul secol -  puţin peste 160.000. Prin comparaţie, în 2019, am avut peste 200.000 de naşteri. 

Vlad Dima, dir. medical Maternitatea Filantropia: Practic, cei care s-au născut la începutul anilor '90 ajung la vârsta fertilă, la 20 de ani, între 2010-2020 şi după cum putem vedea deja, în oglindă se reflectă numărul de naşteri care a fost în permanentă scădere la o populaţie care ajunge la perioada fertilă dar este în număr mic. Populaţia fertilă a scăzut treptat şi a ajuns să aibă în momentul de faţă acest declin demografic. În timp, există riscul să avem de-a face în următorii 30, 40 de ani cu un fenomen de depopulare a ţării. 

Populația României scade rapid și constant

An de an, populaţia României scade cu 120 de mii de persoane, adică echivalentul unui oraş de dimensiuni medii.

Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt INS: Valoarea de acum ar putea fi comparată cu o valoare din anii 1880, doar că la 1880 România cuprindea doar două provincii. Numărul de nou născuţi era la acea dată 180-190 de mii de copii, deci chiar şi atunci, în ţărişoara care era jumătate din cea de astăzi, se năşteau mai mulţi copii decât acum. 

Gelu Duminică, sociolog: Paradoxal, accesul la educaţie. Accesul la educaţie a crescut şi atunci investim tot mai mult în dezvoltare şi facem primul copil la 30 de ani şi nu la 20 cum era acum câţiva ani. Femeia doreşte să investească prima dată în propria carieră, în dezvoltare şi pe urmă în familie. Foarte mulţi dintre noi ne gândim foarte serios dacă facem un copil sau nu facem deloc în societatea în care trăim.

Copii mai puţini înseamnă efecte pe termen lung la toate nivelurile

 Lipsa a peste 40.000 de persoane dintr-o generaţie va avea un impact direct asupra sistemului de educaţie. De exemplu, la grădiniţă vom avea cu 1.600 de grupe a câte 25 de copii mai puţin, comparativ cu anul anterior. 

Zonele cu cele mai puţine naşteri înregistrate anul trecut sunt Tulcea, Mehedinţi şi Caraş-Severin acolo unde cifrele nu depăşesc 2000 de nou-născuţi. În oglindă, în Capitală s-au născut anul trecut aproape 20 de mii de copii, în Iaşi peste 8000 şi în Suceava 7.500.