În cea mai cruntă iarnă din Bucureşti, troienele au ajuns şi la 5 metri
Un tramvai îngropat în nămeţi. În faţa lui, câţiva oameni înarmaţi cu lopeţi. Femei în fuste elegante, cu paltoane lejere şi domni la costum. Cu toţii dau grăbiţi la zăpadă. Mii de oameni au muncit cot la cot cu militarii să deszăpezească Bucureştiul.
De Redactia Observator la 18.01.2016, 08:28
Un tramvai îngropat în nămeţi. În faţa lui, câţiva oameni înarmaţi cu lopeţi. Femei în fuste elegante, cu paltoane lejere şi domni la costum. Cu toţii dau grăbiţi la zăpadă. Mii de oameni au muncit cot la cot cu militarii să deszăpezească Bucureştiul. Nu vă imaginaţi că oamenii s-au mobilizat acum să cureţe străzile capitalei. Vorbim despre cea mai cruntă iarnă din Bucureşti, cea din 1954, când troienele au ajuns şi la 5 metri.
Nu e singurul record doborât în acel an. Vântul a suflat cu peste 120 de kilometri pe oră. Când viscolul s-a oprit toţi bucureştenii au ieşit la deszăpezit.
Autorităţile comuniste nu aveau încă niciun utilaj de deszăpezire, potrivit celor de la rezistenţa.net.
Şi înainte ca tancurile armatei să fie scoase pe străzi, oamenii au fost nevoiţi să dea la lopată zăpada. Dacă n-ar fi făcut asta exista riscul ca tancurile să se răstoarne. Chiar şi aşa după ce au fost deszăpezite străzile au fost găsite maşini strivite sub şenilele acestora.
Mii de oameni au pus mâna pe lopată în acele zile. Şi n-au fost doar simpli muncitori.
Autorităţile de atunci le-au impus câteva reguli de bază oamenilor. Prima dată trebuia curăţată partea carosabilă a străzilor. Şi dacă erau şine de tramvai, acestea aveau prioritate. Iar zăpada nu era aruncată la întâmplare, ci era depozitată pe scuaruri sau terenuri virane.
Marele viscol a paralizat şi circulaţia trenurilor. Sute de oameni au fost trimişi să deszăpezească şinele şi peroanele din gara de nord.
La scurt timp după această ninsoare, autorităţile au luat utilaje speciale de deszăpezire, din URSS.
