Paradoxul satului românesc: are Internet, dar nu are canalizare sau gaze

Sunt conectaţi la reţelele de socializare, dar încă aşteaptă reţeaua de apă, de gaze ori de canalizare. Este situaţia în care se află mulţi români din mediul rural.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Sunt conectaţi la reţelele de socializare, dar încă aşteaptă reţeaua de apă, de gaze ori de canalizare. Este situaţia în care se află mulţi români din mediul rural. Dacă statul se mişcă în ritm de melc când vine vorba despre infrastructură, companiile de cablu s-au extins cu viteza internetului. Aproape jumătate dintre gospodăriile de la ţară au astfel de conexiuni, în timp ce alte facilităţi moderne rămân un lux.

Pe uliţele din comuna Cuza Vodă se aud... cocoşii şi ultimele hit-uri de pe YouTube. Pentru tinerii de aici, navigarea pe internet pare să fie principala ocupaţie.

În această localitate aflată aproximativ la 10 kilometri de Iaşi, localnicii se pot bucura de drumuri asfaltate, apă curentă şi canalizare, însă toate acestea doar prin imaginile şi videoclipurile pe care le găsesc online. Şi asta pentru că aici, în ultimii ani, nu a mai fost finalizată nicio altă investiţie sau modernizare în afară de faptul că acum au internet.

Internetul a pătruns în 44% dintre gospodăriile din mediul rural şi în 75% din totalul locuinţelor din ţară. Nu acelaşi lucru se poate spune despre utilităţi. În prag de 2020, sub 10 la sută dintre casele de la sate au toaletă şi apă curentă. Şi doar şapte la sută dintre locuitorii de la ţară sunt conectaţi la reţeaua de gaze. 

”Eu am 52 de ani şi aici nu s-a făcut niciodată nimic, decât piatra asta care e pusă, atât. Altceva nu a fost pus”, spune un localnic.

Dacă pentru tineri internetul a devenit o necesitate, pentru cei mai în vârstă, lucrările de infrastructură reprezintă cea mai mare dorinţă.

”Ce mă interesează pe mine internetul? Cu cine să vorbesc eu? Cu păpuşile?”, exclamă un localnic.

Statisticile arată că România a avut cea mai mare creştere din Uniunea Europeană când vine vorba despre cheltuielile legate de serviciile de telecomunicaţii. Dacă în 2008, un român dădea în medie 2 la sută din venituri pe servicii precum cele de internet, astăzi cheltuielile s-au dublat.