Klaus Iohannis: "Romii au fost victimele unui regim criminal. Admitem, cu durere, că printre făptuitori s-au aflat şi români"

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, în mesajul cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, că romii au fost victimele unui regim criminal, caracterizat de rasism, discriminare, teroare, el admiţând, ”cu durere”, că printre făptuitori s-au aflat şi români, iar nevoia de aducere-aminte este mai urgentă ca niciodată în acest punct critic în care ne aflăm. 

• Votanţi ai lui Călin Georgescu au uitat pe cine au pus ştampila. Reacţia unei tinere, întrebate cu cine a votat

• 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, în cel de-al Doilea Război Mondial.
• 11.000 de romi și-au pierdut atunci viața.

În opinia președintelui, genocidul împotriva romilor este, adesea, ignorat şi puţin studiat, astfel că este important ca acesta să fie recunoscut şi studiat în şcoli, dezbătut public, amintit în mod deschis.

”Cu prilejul Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, ne amintim de atrocităţile suferite de romii din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi aducem un omagiu memoriei acestor victime inocente. Acest angajament este de o importanţă crucială pentru România. Comemorarea reprezintă o dimensiune fundamentală în vieţile noastre. Aproape jumătate de milion de copii, femei şi bărbaţi romi au fost ucişi în timpul ocupaţiei naziste din Europa. În România, 25.000 de romi au fost deportaţi în Transnistria, la ordinul dictatorului român şi aliatului naziştilor, Ion Antonescu. Aproximativ 11.000 de romi şi-au pierdut viaţa. O durere de neconceput, cauzată de o pierdere irecuperabilă”, afirmă preşedintele Iohannis în mesajul transmis la invitaţia organizatorilor evenimentului comemorativ anual de la Muzeul de stat Auschwitz-Birkenau.

Preşedintele precizează că mulţi dintre ei au murit din cauza bolilor, a frigului sau a foamei.

”A fost, fără îndoială, un act de ucidere deliberată şi sistematică. Discriminaţi, umiliţi, privaţi de drepturile lor, excluşi din societate şi, în cele din urmă, închişi şi ucişi, romii au fost victimele unui regim criminal, caracterizat de rasism, discriminare, teroare, propagandă, persecuţie şi încălcări ale drepturilor omului. Admitem, cu durere, că printre făptuitori s-au aflat şi români”, afirmă Klaus Iohannis.

În opinia sa, nevoia de aducere-aminte este mai urgentă ca niciodată în acest punct critic în care ne aflăm.

”Trebuie să păstrăm vie memoria victimelor şi să consolidăm eforturile de combatere a antisemitismului, xenofobiei şi negării Holocaustului. Avem datoria fundamentală de a ne asigura că fiecare generaţie cunoaşte şi păstrează adevărul. Genocidul împotriva romilor este, adesea, ignorat şi puţin studiat. Prin urmare, este important ca acesta să fie recunoscut şi studiat în şcoli, dezbătut public, amintit în mod deschis. Asumându-ne Holocaustul şi atrocităţile petrecute în acea perioadă, putem preveni repetarea greşelilor trecutului”, subliniază Klaus Iohannis.

El precizează că nu putem schimba istoria, însă societăţile noastre trebuie să aibă capacitatea de a învăţa şi de a face lucrurile mai bine.

”România poate fi considerată un model regional în ceea ce priveşte asumarea Holocaustului şi combaterea antisemitismului. Ţara mea şi-a asumat pe deplin trecutul întunecat şi a învăţat lecţia promisiunii sacre ca niciodată să nu mai permită asemenea atrocităţi. Am făcut paşi fermi şi decisivi în ceea ce priveşte protejarea memoriei victimelor Holocaustului şi lupta împotriva extremismului, intoleranţei, revizionismului şi discriminării”, notează preşedintele.

Klaus Iohannis enumeră mai multe realizări pe care România le-a obţinut în domeniile educaţiei, securităţii, aplicării legislaţiei, promovării cercetării despre Holocaust: succesul preşedinţiei române a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), adoptarea unei legislaţii speciale care interzice organizaţiile şi simbolurile fasciste, rasiste şi xenofobe, dar şi promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva păcii şi umanităţii, combaterea şi prevenirea negării Holocaustului, deschiderea arhivelor Holocaustului, înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, amintind şi adoptarea Legii pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen.

”În ceea ce priveşte comunităţile de romi, ţara mea este puternic angajată în lupta împotriva discriminării, urii şi marginalizării, promovând incluziunea socială. Aducerea-aminte devine mai puternică atunci când este completată de acţiuni ferme de protejare a diversităţii, toleranţei şi drepturilor omului”, afirmă preşedintele.

Conform lui Klaus Iohannis, astăzi, Europa se confruntă cu o serie de crize care pot submina valorile noastre fundamentale.

”Populismul, extremismul, rasismul, xenofobia şi negarea Holocaustului cresc ameninţător. În acest context, este datoria noastră să apărăm drepturile omului şi să promovăm respectul pentru lege, tratamentul egal al persoanelor indiferent de originea rasială sau etnică, toleranţa, solidaritatea. De asemenea, educaţia şi cercetarea despre Holocaust sunt esenţiale pentru sănătatea democraţiilor noastre. Ca Preşedinte al României, reafirm angajamentul ferm al naţiunii mele în ceea ce priveşte prezervarea memoriei Holocaustului, promovarea valorilor democratice şi lupta împotriva antisemitismului, extremismului, rasismului şi discriminării”, conchide preşedintele Klaus Iohannis.